Musculatura corpului uman

[Khajiit]

Muschii corpului uman se grupeaza in trei clase:
- muschii scheletici (muschii striati) se fixeaza pe schelet, sunt controlati de creier si, impreuna cu oasele pe care se ataseaza cu tendoane, sunt responsabili de orice miscare
- muschii netezi, rolul lor fiind realizarea miscarilor involuntare ale organelor interne
- muschiul cardiac

Muschii scheletici (muschii striati) se gasesc in intregul corp uman din crestet pana in picioare. Acestia sunt compusi din fibre musculare, alcatuite la randul lor din filamente; fibrele musculare se grupeaza in manunchiuri mai mari numite miofibrile.

Muschii se fixeaza pe oase cu ajutorul unui tendon.

Capacitatea noastra de a ne misca, dea sta stabil in picioare este datorata interactiunii bune dintre muschii scheletici si schelet. Musculatura corpului uman vedere fata

Sistemul muscular este format din muschi striati (sau somatici) si muschi netezi, primii fiind cei care stau la baza tuturor miscarilor corpului nostru, prin proprietatea lor fundamenatala - contractilitatea.

Cei peste 560 de muschi au forme variate subampartindu-se in:
- muschi lungi (predominand in structura membrelor)
- muschi scurti (intra in alcatuirea peretilor trunchiului si se afla intre coastele sivertebrele invecinate si muschii lati).

Musculatura este dispusa, ca si oasele scheletului, in marile regiuni care alcatuiesc corpuluman: trunchi, membre superioare si inferioare.

Muschiul sternocleidomastoidian: permit aplecarea ºi ridicarea capului, rotirea ºi înclinarea gâtului ºi a capului stanga/dreapta

Muschiul trapez: permite ridicarea, rotirea ºi miºcarea umãrului ºi miºcarea capului spre spate

Muschiul pectoral mare (Pectoralis major): principalul muºchi al pieptului contribuie la miºcãrile laterale ale braþelor

Muschiul rotund mare (Teres major): contribuie la rotirea braþului

Muschiul oblic extern: contribuie la aplecarea corpului înainte ºi la rãsucirea lui; protejeazã organele din cavitatea abdominalã; coordoneazã miºcarea coastelor

Muschiul drept abdominal (rectus abdominis): coordoneazã miscãrile în timpul respiraþiei, strãnutului, tusei, râsului, oftatului; ne permite sã ne aplecam înainte ºi sã ne ridicãm din ºezut

Muschiul latissim (lattisimus dorsi): muºchi dorsal mare, plat ºi triunghiular care coordoneazã miºcãrile trunchiului

Muschiul gluteu mare (gluteus maximus): muºchi al fesei care întinde coapsa la ºold; controleazã aplecarea ºi pastrea corpului în poziþie verticalã

Muschiul croitor (Sartorius): cel mai lung muºchi al corpului; permite rotirea piciorului ºi încruciºarea picioarelor, controleazã miscraile în timpul mersului, statului pe loc, pãstrãrii echilibruluiMusculatura corplui uman vedere spate

Muschiul cvadriceps femural (quadriceps femoris): 4 muschi care asigura extensia articulaþiei genunchiului ºi miscãrile gambei

Muschiul biceps femural: muºchii posteriori ai coapsei care lucreazã la întinderea coapsei ºi îndoirea genunchiului

Muschiul gastrocnemius: muchi mare al gambei ce permite îndoirea labei piciorului în jos

Muschiul tibialis anterior: muºchi situat pe fata lateralã a tibiei care permite ridicarea labei piciorului

Muschiul soleus: cel mai mic muºchi al gambei, care trage laba piciorului în jos

Alaturi de schelet, musculatura contribuie hotarator la determinarea si influentarea formei corpului, diferentierea ei fiind in stransa legatura cu dezvoltarea scheletului.

Miscarile pe care diferitii muschi le efectueaza in jurul axelor care trec prin articulatii sunt:
- flexia (apropierea a doua segmente legate printr-o articulatie, micsorandu
- se unghiuldintre ele)
- extensia (miscarea contrara flexiei, unghiul dintre segmente putand ajunge la 180 gradesau chiar mai mult
- abductia (indeparteaza un segment sau membrul in intregime de corp)
- adductia (apropie aceleasi elemente de trunchi)
- rotatia interna (un segment sau intreg membrul se roteste inspre corp, in jurul axului sauvertical)
- rotatia externa (miscarea inversa prin care membrul se invarte in afara in jurul aceluiasi ax). In cazul antebratului, exista o rotatie specifica care poarta numele de pronatie cand palmele sunt orientate in jos, si respectiv supinatie in cazul orientarii lor catre in sus.

Musculatura mebrului inferior vedere fata spate
Vedere faþã________________________________________________Vedere spate



Musculatura mebrului superior vedere fata spate
Vedere spate________________________________________________Vedere fatã

Sursã:Musculatura Corpului Uman

[69WTF69]

Hidden message

 

Staff message (PsychoBoT):

 

This message was hidden because the user was automatically banned due to excessive spam.

Dacã apreciezi acest post, apasã de mai jos!

[[uS]WTF]

Ms man, folositor topicul... am nevoie pentru ora de biologie de aceste informatii, ty