Alexandria, România

[B.Ruffneck]

Alexandria este un municipiu, reședința județului Teleorman, Muntenia, România. Orașul este așezat în sudul Câmpiei Române pe partea dreaptã a râului Vedea, în zona de contact a Câmpiei Boian cu Câmpia Gãvanu-Burdea, la 41 de metri altitudine și are o suprafațã de 9,56 km². Municipiul se aflã la 88 km distanțã de București.


Istoric

Deși tânãr din punct de vedere istoric, cercetãrile arheologice efectuate în zona în care este situat orașul au scos la ivealã urme de viațã datând din paleolitic, neolitic, epoca metalelor, evul mediu. În apropierea actualului oraș, în punctul numit "La Vii" (la 2 km spre nord) au fost descoperite urmele unei așezãri geto-dace datând din sec. V-IV î.Hr., în care s-au gãsit vase de ceramicã (strãchini, cupe cu douã toarte etc.) lucrate cu mâna sau la roatã, piese din bronz (3 fibule) ș.a. În punctul numit "La Hectare" (2 km SE de oraș) s-au identificat urmele unei așezãri datând din sec. IV d.Hr. formatã din bordeie rectangulare (2,80 x 4,50 m), în care s-au gãsit vase de ceramicã din pastã cenușie sau cãrãmizie, lucrate la roatã cu linii de decor incizate. Pe malul stâng al râului Vedea a fost descoperitã o așezare veche româneascã datând din sec. VIII-XI. Deci, viața a început pe acest teritoriu din zorii istoriei și s-a perpetuat, dezvoltat și perfecționat neîncetat în decursul veacurilor. Ideea întemeierii orașului Alexandria își are originea în hotãrârea unor grupuri de locuitori din Zimnicea și Mavrodin de a înființa un oraș liber de orice ingerințã strãinã.
Întemeiat în 1834, dupã planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz (cel ce lucrase planurile orașelor Brãila și Giurgiu și avea sã execute, mai târziu, planul viitorului oraș Turnu Severin), orașul și-a luat numele domnitorului de atunci al Țãrii Românești, Alexandru Dimitrie Ghica (1834 - 1842) ale cãrui oseminte se gãsesc depuse astãzi într-un monumental *** din incinta Catedralei Episcopale "Sfântul Alexandru" din municipiu.

În 1837 așezarea a fost distrusã în mare parte de un incendiu violent. Refãcutã ulterior, așezarea a fost declaratã oraș în 1840 printr-un hrisov domnesc care se pãstreazã la Muzeul de istorie al orașului. Hãrnicia întemeietorilor, agricultori, meșteșugari și negustori, condițiile geografice și mai ales "Ekstruktia" - acea interesantã constituție pe care și-au alcãtuit-o și dupã care s-au condus timp de 30 de ani: - "o pildã de gândire profund omeneascã, un exemplu de conducere democraticã, prin reprezentanți aleși ai locuitorilor și un omagiu adus principiului de libertate și pașnicã conlocuire a cetãțenilor"-, toate au fãcut ca Alexandria sã evolueze destul de energic ca așezare.

Comerțul, dominat de afacerile cu cereale și vite, a constituit cea mai importantã ramurã a vieții economice pânã la 1948. În a doua jumãtate a secolului al XIX-lea și în prima jumãtate a secolului al XX-lea, la Alexandria aveau loc vestitele târguri anuale, cunoscute sub numele de Bâlciul Mavrodinului.

Dupã reînființarea județului Teleorman, în anul 1968, devenind reședința acestuia, Alexandria beneficiazã de importante investiții. Pe 27 iulie 1979 orașul Alexandria este declarat municipiu, în pofida faptului cã orașul tocmai suferise mari pagube materiale de pe urma cutremurului din 4 martie 1977.

Alexãndrenii s-au implicat în toate evenimentele de rãscruce ale istoriei moderne a României: Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române (1859), Rãzboiul de neatârnare (1877-1878), Rãscoala țãrãneascã din 1907; Rãzboiul pentru reîntregirea patriei (1916-1919) și cel de-al doilea Rãzboi Mondial (1940-1945). Cu dãruire, locuitorii Alexandriei au participat la Revoluția din decembrie 1989, iar în anii care au urmat, la toate marile transformãri caracteristice perioadei de tranziție. Astfel, Alexandria își va afla ritmul propriu unei gãsiri de sine, care sã-i permitã o integrare fireascã la nivel național și european.


Geografie

Orașul Alexandria este situat, din punct de vedere geografic, la 47 m deasupra nivelului mãrii, în câmpia joasã a Burnazului și în lunca râului Vedea, ce izvorãște din dealurile de la nord de Pitești și se varsã în Dunãre, la vest de Turnu Mãgurele.

Coordonatele geografice ale orașului sunt: paralela nordicã de 43° și 38' și meridianul estic de 25° și 30".


Așezare, relief și climã



Așezarea acestei localitãți într-o luncã joasã și-a avut avantajele și dezavantajele ei. Primul avantaj l-a constituit terenul mãnos, cu sol din cernoziom ciocolatiu, foarte prielnic culturilor de cereale (grâu, porumb, floarea soarelui, bumbac, soia, ricin, cânepã, in și sfeclã de zahãr) și legumiculturã. Reversul l-a constituit pânza de apã freaticã aflatã la 1,5–3 m adâncime, cu efectele sale: imposibilitatea filtrãrii naturale a apei și inundații periodice în subsolurile caselor, precum și lipsa curenților de aer verticali, care fac sã se menținã multã vreme împrãfoșarea atmosferei din oraș. Clima este temperat continentalã și se caracterizeazã printr-un potențial caloric ridicat, prin amplitudini mari ale temperaturii aerului, prin cantitãți reduse de precipitații, adeseori în regim torențial, îndeosebi vara, precum și frecvente perioade de secetã, cantitatea medie anualã de precipitații fiind de 550-600l/mp. Temperaturi maxime și minime absolute au fost: 42,9 °C (5 iulie 1916) și -34,8 °C (24-25 ianuarie 1942).

Vânturile predominante sunt cele de vest și de est. Crivãțul bate din est mai ales în miezul iernii, iar Austrul, vântul dinspre sud și sud-est, cu o frecvențã mai redusã, este foarte uscat, fierbinte și prevestitor de secetã. În schimb, Bãltãrețul, dinspre Lunca Dunãrii, este un vânt cald și umed, favorabil dezvoltãrii vegetației.


Demografie

Conform recensãmântului efectuat în 2011, populația municipiului Alexandria se ridicã la 45.434 de locuitori, în scãdere fațã de recensãmântul anterior din 2002, când se înregistraserã 50.496 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,14%), cu o minoritate de romi (1,95%). Pentru 9,87% din populație, apartenența etnicã nu este cunoscutã.

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,98%). Pentru 9,93% din populație, nu este cunoscutã apartenența confesionalã.


Turism

• Catedrala ortodoxã cu hramul „Sfântul Alexandru”, construitã între 1869 și 1898, în stil bizantino-romanic, cu picturi murale interioare realizate în 1898 de Ștefan Luchian și Constantin Artachino
  
• Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” (1842-1846, restauratã în 1902-1904)
  
• Biserica cu hramul „Sfinții Împãrați Constantin și Elena” (1852)
  
• Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1858-1860)
  
• Biserica cu hramul „Izvorul Tãmãduirii” (1859-1861)
  
• Monumentul ridicat în memoria țãranilor uciși în timpul Rãscoalei din 1907
  
• Monumentul eroilor cãzuți pe câmpul de luptã în timpul primului rãzboi mondial
  
• Busturile lui Alexandru Ghica și Alexandru Ioan Cuza, realizate în anul 1914 de cãtre sculptorul I. Iordãnescu
  
• Muzeul de istorie
  
  

Personalitãți

• Mihai Ciubotaru (n. 28.05.1967), savant, academician, profesor de biologie moleculara la Yale University din SUA
  
• Ion Moraru, profesor de istorie, publicist, scriitor, s-a nãscut la 24 decembrie 1932, la Vaslui, dar a trãit pe meleagurile Teleormanului, care l-a adoptat.
  
• Alexandru Colfescu (1899 - 1976), primar, magistrat, publicist, solist vocal, violonist și interpret de romanțe
  
• Anghel Demetriescu (1847 – 1903), istoric, scriitor.
  
• Iancu Borcea Cârlig (1898 / 1899 - aprox. 1968), țambalist, cântãreț de folclor și café-concert
  
• Liviu Vasilicã (1950 – 2004), cântãreț de muzicã popularã
  
• Cãtãlin Botezatu (n. 1966), creator de modã
  
• Sorin Paraschiv (n. 1980), fotbalist
  
• Valentin Badea (n. 1982), fotbalist
  
• Ionuț Voicu (n. 1984), fotbalist

Transporturi


Datoritã așezãrii sale, orașul Alexandria a fost și continuã sã fie un nod de cãi de comunicație. Face legãtura între capitala țãrii, București, și multe dintre orașele de provincie sau leagã aceste orașe între ele:

[*]DN6 leagã Bucureștiul, prin Alexandria, de Roșiorii de Vede, Caracal, Craiova, Timișoara;
[*]DN52 leagã Alexandria de Turnu Mãgurele, Corabia, Calafat etc;
[*]DN51 leagã Alexandria de Zimnicea;
[*]D.J. 504 leagã Alexandria de Pitești și Câmpulung;
[*]D.J. 601 leagã Alexandria, prin Gãești, de Târgoviște;
[*]D.J. 506 face legãtura între Alexandria și Giurgiu.



Distanțele în km între Alexandria și principalele orașe din zonã sunt:

[*]Alexandria - București, 89 km;
[*]Alexandria - Pitești, 120 km;
[*]Alexandria - Zimnicea, 45 km;
[*]Alexandria - Turnu Mãgurele, 48 km;
[*]Alexandria - Giurgiu , 80 km.
[*]Orașul Alexandria se aflã pe linia de cale feratã CFR Roșiorii de Vede - Zimnicea, realizatã la sfârșitul secolului al XIX-lea, când s-a construit și gara, legându-l de un important nod de cale feratã, Roșiorii de Vede, prin care se poate ajunge la toate magistralele feroviare din țarã.



















Cumpar Gift CS:GO 1,5k rep