Anul 2015 pentru parlamentari: Ridicãri de imunitate, voturi controversate ºi dispute pe l

[GabrielDrunk]

Anul 2015 pentru parlamentari: Ridicãri de imunitate, voturi controversate ºi dispute pe legi

Anul 2015 a debutat cu promisiunea partidelor ºi a aleºilor cã nu vor mai sta în calea justiþiei, dupã protestele ºi solicitãrile românilor din timpul alegerilor prezidenþiale din 2014. Primul test a fost dat la votul privind ridicarea imunitãþii Elenei Udrea, unde deputaþii au votat ºi aprobat ºase solicitãri ale DNA. Douã luni mai târziu, însã, ºi-au salvat din nou un coleg, urmând un ºir de voturi controversate pentru politicieni importanþi din România, în frunte cu premierul de atunci, Victor Ponta.


Voturile controversate pentru ridicarea imunitãþii parlamentarilor

Parlamentul a fost chemat sã voteze asupra ridicãrii imunitãþii a nouã deputaþi ºi senatori: Victor Ponta (premier în exerciþiu), Darius Vâlcov (ministru al Finanþelor), Dan ªova, Cãtãlin Teodorescu, Ioan Oltean, Ion Ochi, Theodor Nicolescu, Varujan Vosganian ºi Elena Udrea. Dan ªova a ajuns chiar de trei ori în faþa colegilor, în timp ce Elena Udrea de douã ori, pentru astfel de voturi, fiind ºi cazuri marcate de controverse.

Astfel, procurorii au cerut în cazul lui Dan ªova arestarea preventivã în dosarul Turceni-Rovinari, unde este cercetat alãturi de fostul premier Victor Ponta, votul fiind programat pentru 25 martie. În plenul Senatului de atunci, ªova a fost salvat de colegi, dupã ce au fost exprimate 151 de voturi, dintre care 79 "pentru", 67 "împotrivã" ºi cinci au fost anulate. Conducerea Senatului a anunþat atunci cã nu s-a întrunit numãrul necesar de voturi "pentru", respectiv 85, astfel încât solicitarea DNA nu poate fi încuviinþatã, preºedintele acestui for, Cãlin Popescu Tãriceanu, invocand regulamentul ºi ignorând Constituþia care spune cã hotãrârile se adoptã cu majoritatea celor prezenþi, în condiþiile de cvorum.

Acest vot a declanºat un scandal în Parlament, liberalii fãcând trimitere la Constituþie ºi afirmând cã votul este valid atâta timp cât au fost mai multe voturi "pentru" decât cele "împotrivã". PNL a vrut sã conteste votul la Curtea Constituþionalã, însã aveau nevoie ca hotãrârea Senatului sã fie publicatã în Monitorul Oficial, ca pas procedural necesar. Cãlin Popescu Tãriceanu a refuzat în primã fazã sã publice hotãrârea, spunând cã este un simplu act al Parlamentului, care nu necesitã publicare. Pe 8 aprilie, CCR a obligat Senatul sã publice aceastã hotãrâre, lucru care s-a întâmplat abia pe 22 aprilie. În acel moment, liberalii au contestat la Curtea Constituþionalã hotãrârea prin care Dan ªova a scãpat de arestarea preventivã. Pe 6 mai, Curtea a decis cã hotãrârea a fost neconstituþionalã prin modul în care senatorii s-au raportat la condiþiile privind întrunirea majoritãþii.

Decizia Curþii nu a limpezit apele, liberalii solicitând ca hotãrârea ºi votul iniþial sã fie automat considerate ca fiind în favoarea arestãrii preventive a lui ªova, însã conducerea Senatului a pasat responsabilitatea unei decizii cãtre Comisia juridicã, aceasta luând decizia reluãrii votului. În cele din urmã, pe 2 iunie, senatorii au dat un nou vot, însã ºi de data aceasta Dan ªova a fost salvat de la arestarea preventivã, cu 66 de voturi "pentru" ºi 72 "împotrivã". Liberalii au contestat din nou votul la CCR, considerând cã era neconstituþionalã revotarea, însã judecãtorii Curþii au respins sesizarea.

Pe 3 decembrie, însã, Dan ªova a apãrut pentru a treia oarã în plenul Senatului pentru un vot privind arestarea sa preventiã, însã într-un nou dosar. De data aceasta, senatorii au încuviinþat cererea DNA, cu o majoritate de 95 de voturi "pentru" ºi "30 împotrivã".

Un alt caz controversat a fost cel al Elenei Udrea. Deputatul a ajuns de douã ori în faþa colegilor din cauza solicitãrilor justiþiei, ambele ºedinþe de plen fiind marcate de controverse. În luna februarie, deputaþii au stat ore în ºir sã voteze cele ºase solicitãri împotriva fostului ministru: trei pentru începerea urmãririi penale în douã dosare ºi încã trei pentru arestare preventivã. Toate aceste solicitãri au fost aprobate de plenul Camerei Deputaþilor.



La finalul anului, Elena Udrea a fost din nou pusã în faþa solicitãrilor justiþiei, în al treilea dosar deschis pe numele ei. De data aceasta, deputaþii au votat împotriva arestãrii preventive, permiþând doar reþinerea. A fost însã un vot cu probleme, având în vedere cã reprezentanþii Camerei Deputaþilor au descoperit, dupã ºedinþa de plen, cã lipsesc 22 de perechi de bile albe ºi negre. Situaþia ineditã a trebuit sã fie rezolvatã urgent, având în vedere faptul cã urma un vot foarte important în Parlament - cel pentru învestirea Guvernului Cioloº. Camera Deputaþilor a achiziþionat astfel un set nou de bile, fãrã sã descopere ºi ce s-a întâmplat cu cele 22 de perechi de bile care au dispãrut.

Un caz special a fost cel al fostului premier Victor Ponta. Pe 5 iunie, acesta a ajuns în faþa procurorilor DNA, fiind urmãrit penal în dosarul "Turceni-Rovinari" pentru fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscalã în formã continuatã ºi spãlare de bani, în calitate de avocat. Procurorii l-au acuzat însã pe Victor Ponta ºi de conflict de interese, în calitate de prim-ministru, fiind necesar astfel un vot în Parlament pentru urmãrirea sa penalã. Deputaþii s-au împotrivit, însã. Din cei 387 de deputaþi, 351 au participat la plenul Camerei din 9 iunie, doar 120 votând "pentru" urmãrirea penalã a lui Ponta, în timp ce 231 s-au împotrivit.

Pe parcursul anului, au mai fost salvaþi de Parlament deputatul PSD Ion Ochi (care ulterior a demisionat din calitatea de deputat), senatorul PNL Varujan Vosganian (trecut ulterior la ALDE) ºi deputatul PNL Cãtãlin Teodorescu.

În cazul altor trei parlamentari, solicitãrile justiþiei au fost aprobate. Este vorba despre fostul ministru ºi senator PSD Darius Vâlcov ºi deputaþii PNL Ioan Oltean ºi Theodor Nicolescu

Mirul, acatistul ºi experienþa arestului preventiv

Aceste voturi au provocat ºi momente inedite în Parlament. De la tribuna Camerei Deputaþilor ºi a Senatului, parlamentarii s-au rugat de colegi sã îi salveze, le-au atras atenþia cã oricând pot ajunge în locul lor, aproape de o arestare preventivã, sau au apelat la convingerile religioase ale celor care urmau sã le decidã soarta.

Dan ªova a fost în mijlocul unui astfel de episod, atunci când a fost uns cu mir de o colegã senatoare chiar înainte de primul vot privind arestarea sa preventivã. Florentina Jipa l-a dat pe ªova cu mir pe încheieturile mâinilor, pe frunte ºi pe cap. Întrebat despre gestul colegei sale de partid, Florentina Jipa, ªova a spus cã a fost un gest prietenesc, foarte frumos. ”Sper sã fie de bunã vestire”, a mai adãugat el (primul vot în cazul solicitãrilor DNA a coincis cu sãrbãtoarea creºtinã a Bunei Vestiri).



Scãpat de douã ori de la arestarea preventivã, la cel de-al treilea vot, prin care solicitãrile justiþiei au fost aprobate, Dan ªova a pãrãsit Senatul în lacrimi. ªova a ieºit din sala de plen imediat dupã anunþarea votului, vizibil marcat de veste. El a pãrãsit clãdirea Parlamentului urmat de jurnaliºti, dar a refuzat sã facã vreun comentariu. Senatorul a fost pe punctul de a izbucni în lacrimi, ºtergându-se la ochi de câteva ori.

Printr-un episod similar a trecut ºi liberalul de atunci Varujan Vosganian. În februarie, Vosganian aºtepta rezultatul votului în cazul sãu cu mir ºi acatist, presa întrebându-l la final dacã a lãcrimat în plen, aºa cum fusese surprins de camerele de filmat. "Ochii mei sunt aºa, umbroºi ºi melancolici, de felul lor", a rãspuns Vosganian.

Elena Udrea a mers, în discursul sãu, pe o altã abordare, atrãgându-le atenþia colegilor cã ar putea ajunge oricând în locul ei: "Elena Udrea este pusã la stâlpul infamiei. Fragilizeazã democraþia ceea ce se întâmplã azi. În locul meu puteau fi Crin Antonescu sau Victor Ponta dacã ar fi avut curajul sã spunã ce am spus eu", afirma deputatul. Ulterior, la alte solicitãri ale justiþiei, Udrea a încercat sã-i sensibilizeze pe colegi vorbindu-le ºi despre experienþa sa din arestul preventiv, cu detalii privind percheziþia corporalã ºi condiþiile insalubre din închisori.

Alþii, precum deputaþii Ion Ochi ºi Ioan Oltean, au avut ºi ei discursuri meninte sã-i sensibilizeze pe colegi.

"Doamnelor ºi domnilor deputaþi, nu credeam vreodatã sã ajung sã fiu un obiect de spectacol mediatic. E trist sã ajungi în faþa Parlamentului, sa fii nevoit sã te dezvinovãþeºti atunci când eºti nevinovat", spunea deputatul PSD Ion Ochi.

"Se pune problema dacã un om poate fi arestat, umilit, dacã i se poate distruge cariera de-o viaþã în urma unui denunþ mincinos care nu se coroboreazã cu nicio probã. Se pune problema dacã se impune arestarea mea preventivã", le-a spus colegilor ºi Ioan Oltean.

A existat însã ºi un caz în care un parlamentar aflat în faþa votului colegilor nu a încercat sã apeleze la ajutorul acestora. Este vorba despre fostul senatorul PSD Darius Vâlcov, care a cerut direct un vot pentru ridicarea imunitãþii: "Solicitarea mea este sã daþi un vot DA. Este o rugãminte în plus, fiind ºi ziua mea, de a nu mã pune în situaþia de a-mi da demisia din funcþia de senator, pentru a veni în faþa instanþei”, a trasmis Vâlcov în plenul Senatului.


Tentative de modificare a Codului Penal

Un domeniu preferat al parlamentarilor a fost, în cursul anului 2015, Codul Penal. Senatorii ºi deputaþii au iniþiat 24 de proiecte de modificare a acestuia (plus alte proiecte privind organizarea judiciarã ºi a modului de funcþionare a instanþelor), multe dintre ele fiind discutate departe de ochii presei. De altfel, acest subiect a provocat scandaluri ºi în trecut, precum episodul din 2013, cunoscut sub numele de "Marþea neagrã", când s-a încercat adoptarea, fãrã multe dezbateri ºi în spatele uºilor închise, a unor legi precum cea privind amnistia ºi graþierea, care a fost ºi temã de campanie în alegerile prezidenþiale din noiembrie 2014. Mai mult, parlamentarii au fost acuzaþi cã au vrut sã-ºi ofere o "superimunitate" în faþa legii, pentru a scãpa de solicitãrile justiþiei.

Astfel, în cursul anului 2015, 10 deputaþi, dintre care nouã ai PSD ºi unul al minoritãþilor, au depus în Senat un proiect de lege care îngreuna procedura arestãrii preventive, prin înlocuirea sintagmei de "suspiciuni rezonabile", cu cea de "probe"/"indicii temeinice" în instrumentarea dosarelor ºi solicitãrilor justiþiei. Mai mult, proiectul ar fi îngreunat obþinerea denunþurilor, ar fi redus unele termene de prescripþie ºi ar fi introdus o nouã infracþiune: "abuzul de putere al organelor judiciare". Proiectul a fost depus în Senat în procedurã de urgenþã, fãrã a se motiva, însã, necesitatea urgenþei.

În septembrie, propunerea a fost respinsã de Senat ºi se aflã în acest moment în dezbaterea Camerei Deputaþilor care, de la primirea proiectului, nu a oferit un punct de vedere, deºi termenul pentru depunerea unui raport din partea Comisiei juridice a fost depãºit cu patru luni.

Mai mult, dintre cei iniþiatori, patru sunt cercetaþi penal, trimiºi în judecatã sau chiar condamnaþi definitiv pentru diverse infracþiuni. Unul dintre aceºti zece iniþiatori, social-democratul Marian Ghiveciu, a fost trimis în judecatã pentru instigare la abuz în serviciu, demisionând ulterior din Parlament, însã din raþiuni "politice".

Un alt iniþiator, Marius Manolache, care este finul lui Victor Ponta, a depus la rândul sãu un proiect privind modificarea funcþionãrii justiþiei, prin care declararea apelului se putea face doar în favoarea inculpatului la ICCJ. Proiectul a fost respins definitiv de Parlament.

Un alt proiect controversat a fost cel al senatorului PSD ªerban Nicolae. Acesta dorea interzicerea arestului preventiv, cu excepþia cazurilor în care persoanelor erau acuzate de infracþiuni cu violenþã. Ar fi scãpat astfel de cererile justiþiei toate persoanele acuzate de corupþie, în care arestul preventiv era solicitat pentru a preveni distrugerea de probe. Proiectul se aflã în continuare în dezbaterea Parlamentului.

ªerban Nicolae a depus un amendament ºi la o altã lege privind modificarea Codului penal, prin care orice cetãþean care dezvãluie informaþii din dosarele penale sã fie pedepsit cu pânã la trei ani de închisoare, o propunere consideratã o încercare de intimidare a presei.

Pânã în acest moment, majoritatea acestor propuneri de modificare a Codului Penal au fost fie respinse, fie lãsate "la sertar" în Parlament, cu termenele depãºite, însã nedezbãtute.


Dispute pe Codul Fiscal ºi Codul Silvic în Parlament

În cursul anului 2015, în Parlament au ajuns o serie de proiecte importante, unele provocând scandaluri între putere ºi opoziþie: Codul silvic, Codul fiscal ºi legile electorale (practic au fost modificare toate legile electorale, mai puþin cea a alegerilor prezidenþiale, ºi a fost introdus votul prin corespondenþã, într-o formã care a fãcut obiectul unor controverse), în timp ce revizuirea Constituþiei sau reorganizarea administrativã au fost abandonate, deºi au revenit adesea în discursul politic.

Astfel, modificãri ample la Codul silvic au fost propuse în 2014, care prevedeau, printre altele, cã din fondul forestier naþional vor fi scoase perdelele forestiere de protecþie ºi pãºunile. Mai mult, printre articolele prevãzute ºi care au stârnit dispute sunt ºi cele potrivit cãrora un operatorul economic/grup de operatori economici nu poate achiziþiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masã lemnoasã din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani, în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare ºi exploatate la nivel naþional, indiferent de forma de proprietate. Alte prevederi adoptate se referã la instituirea obligativitãþii întocmirii amenajamentelor silvice pentru proprietãþile de fond forestier mai mari de 10%.

Preºedintele Klaus Iohannis a retrimis, în 23 martie, Parlamentului, Legea pentru modificarea ºi completarea Codului silvic, spre reexaminare, pe motiv cã are prevederi de naturã sã limiteze activitatea operatorilor economici ºi creeazã premisa legislativã a unui tratament juridic discriminator. Iohannis a precizat cã motivul retrimiterii legii pentru modificarea ºi completarea Codului silvic la Parlament se referã la faptul cã "unele dintre intervenþiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de naturã sã limiteze activitatea operatorilor economici ºi sã aibã un impact nedorit asupra mediului concurenþial ºi, implicit, asupra economiei, creând premisa legislativã a unui tratament juridic discriminator".

Retrimiterea legii spre reexaminare a provocat ºi un scandal între Klaus Iohannis ºi Victor Ponta, premierul de atunci acuzând un lobby din partea PNL. "Impresia mea personalã este cã Preºedintele a retrimis legea Codului Silvic Parlament pe baza unor informaþii pe care le-a primit de la niºte „binevoitori” - în special liberali pe care îi vedeþi zilele acestea luptându-se pentru niºte interese strict private", scria Ponta, în primãvara acestui ani.

Cererea de reexaminare pe Codul silvic a fost respinsã de Parlament, Iohannis promulgând-o astfel în forma iniþialã.

ªi asupra Codului fiscal au existat ample dezbateri.

În luna iulie, preºedintele a solicitat Parlamentului reexaminarea acestui proiect. "Simpla relaxare fiscalã, neînsoþitã de continuarea procesului de creºtere a colectãrii veniturilor ºi de o reaºezare sustenabilã a cheltuielilor bugetare, pentru o cât mai raþionalã cheltuire a banului public, poate conduce la acumularea de dezechilibre care vor greva asupra evoluþiilor economice ºi sociale viitoare", spunea preºedintele în cererea sa.

În urma reexaminãrii, au avut loc în Parlament dezbateri cu privire la noua formã, ajungându-se la un acord ce viza reducerea cotei TVA de la 24% la 20% începând de la 1 ianuarie 2016 ºi de la 20% la 19% începând de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcþii începând de la 1 ianuarie 2017, cu excepþia construcþiilor agricole - în acest caz eliminarea impozitului se aplicã din 2016 -, ºi eliminarea supraaccizei la carburanþi de la 1 ianuarie 2017. De asemenea, a fost reintrodusã în Codul fiscal prevederea potrivit cãreia consiliile locale au posibilitatea de a majora la 500 la sutã a impozitului pe clãdirile ºi terenurile neîngrijite, aceasta aplicându-se de la 1 ianuarie 2016.

"Sunt foarte mulþumit de modul cum a decurs dezbaterea publicã, inclusiv între partide ºi votul final", a spus Iohannis, dupã promulgarea formei reexaminate a Codului fiscal.

Vot prin corespondenþã, renunþarea la votul uninominal ºi primari aleºi într-un singur tur

Anul 2015 a fost anul care a adus modificãri ample sistemului electoral. A fost adoptat pachetul de legi electorale, precum cea privind alegerea Parlamentului, a aleºilor locali, dar ºi legea privind finanþarea partidelor ºi a campaniilor electorale ºi cea privind formã a legii partidelor. Tot în 2015 a fost adoptatã ºi Legea votului prin corespondenþã.

Aceste pachete de legi au fost iniþiate în urma alegerilor prezidenþiale din 2014. A fost înfiinþatã o Comisie de cod electoral, care a lucrat însã sporadic ºi a fost marcatã de scandaluri între PNL ºi PSD. În septembrie, preºedintele Comisiei, liberalul Mihai Voicu, a demisionat din funcþie, ca "protest" la tergiversarea discuþiilor asupra Legii votului prin corespondenþã.

Cu toate acestea, au fost aduse, în cursul anului, modificãri importante la legislaþia electoralã, deºi unele dintre ele sunt contestate în acest moment. Astfel, noua lege privind finanþarea partidelor ºi a campaniilor electorale prevede cã acestea vor fi decontate de la buget de competitorii care au trecut de pragul de 3% ºi vor fi permise ºi împrumuturile de la persoane fizice ºi juridice, însã în condiþii de rambursare clar reglementate.

Noua lege a partidelor politice prevede posibilitatea înfiinþãrii formaþiunilor cu doar 3 membri ºi eliminã criteriul teritorial. Legea privind alegerea aleºilor locali prevede menþinerea un singur tur de scrutin pentru alegerea primarilor (în condiþiile în care aceastã prevedere a fost aplicatã pentru prima oarã la alegerile locale din 2012, dupã modificarea legislaþiei de cãtre majoritatea PDL din legislatura trecutã). Deºi au votat aceastã formulã, liberalii au revenit în toamnã cu o nouã poziþie, depunând un proiect care prevede revenirea la alegerea primarilor în douã tururi de scrutin, invocând argumentul reprezentativitãþii ºi al legitimitãþii primarului ales în acest fel.

În schimb, o modificare adusã legii alegerilor locale se referã la renunþarea la votul uninominal pentru preºedinþii de consilii judeþene, aceºtia urmând sã fie aleºi de majoritatea consilierilor, aºa cum se întâmpla pânã în 2008.

Mai mult, a fost modificatã ºi legea alegerilor parlamentare, care prevede reintroducerea votului pe liste, precum ºi un numãr mai mic de parlamentari, prin schimbarea normelor de reprezentare. Numãrul parlamentarilor va ajunge astfel, dupã alegerile din 2016, la 466: 308 deputaþi, 134 de senatori, 18 parlamentari ai minoritãþilor naþionale ºi 6 parlamentari ai diasporei.

În toamna acestui an a fost adoptatã, dupã multe întârzieri ºi scandaluri, ºi legea votului prin corespondenþã. Legea va fi aplicatã în 2016, doar la alegerile parlamentare, neputând fi folositã ºi în cazul alegerilor locale, însã vor urma discuþii cu privire la introducerea acestor prevederi ºi la alegerile prezidenþiale din 2019. Ulterior adoptãrii, ea a fost atacatã de UDMR la Curtea Constituþionalã, pe motiv cã nu ar fi asigurat caracterul secret al votului, fapt ce a provocat riscul ca legea sã nu poatã intra în vigoare la timp. Curtea a respins însã contestaþia UDMR.

Pe de altã parte, în cursul anului 2015 parlamentarii au votat ºi o serie de privilegii, atât pentru ei, cât ºi pentru alte categorii. Au fost adoptate astfel legile privind pensiile speciale ale parlamentarilor, pensiile speciale ale aleºilor, dar ºi modificarea Statutului care prevede cã senatorii ºi deputaþii nu vor mai primi maºini pentru deplasarea în teritoriu, ci o sumã fixã de bani, de 1.400 de lei, pe care o vor putea deconta pentru transport pe baza unei simple declaraþii pe proprie rãspundere.

A fost adoptat ºi un amendament cuprins într-o Ordonanþã de Urgenþã privind salarizarea personalului medical care asigura o creºtere de 10% a veniturilor tuturor bugetarilor, cu condiþia ca aceºtia sã nu mai fi beneficiat de alte majorãri în cursul anului. Creºterea de 10% s-a aplicat inclusiv senatorilor ºi deputaþilor.

În Parlament a rãmas restantã legea privind majorarea salariilor tuturor demnitarilor, amânatã iniþial pentru a fi cuprinsã în cadrul noii Legi a salarizãrii unitare. Cum aceastã lege a fost, la rândul ei, amânatã de Guvern, parlamentarii s-au pregãtit sã o rediscute separat, în Comisia de muncã a Camere Deputaþilor. Demersul a fost însã amânat, potrivit unor surse parlamentare, pânã la începutul anului viitor.

Finalul de an a fost marcat însã de legile privind pensiile speciale-legea pensiilor pentru parlamentari a fost deja promulgatã, în timp ce legea pensiilor pentru aleºii locali, adoptatã chiar în ultima ºedinþã de plen a Senatului, a fost atacatã de Guvern la Curtea Constituþionalã.


Sursa