Interesul românilor pentru televiziune, radio si presa scrisã scade - Internetul

[GabrielDrunk]

BRAT a prezentat o nouã concluzie din seria 'BRAT - Tendințe media', potrivit cãreia interesul românilor fațã de canalele media obișnuite a suferit modificãri semnificative în ultimii 10 ani.

Televiziunea, radioul și presa scrisã se confruntã cu o tendințã de descreștere a interesului publicului. Internetul este singurul canal câștigãtor, clasându-se în 2015 pe poziția a treia în consumul de media, dupã TV și panotaj. Panotajul, un mediu de expunere al mesajelor publicitare și nu un purtãtor de conținut media, înregistreazã o evoluție constantã, precizeazã BRAT.

Dacã, în 2005, 48% din populația orașelor citea zilnic cel puțin o publicație tipãritã, în prezent, cititorii nu depãșesc 13% din populație. O scãdere semnificativã a consumului zilnic este evidentã și în cazul radioului - de la 59% la 36% din populație, în cazul TV-ului descreșterea fiind de 13 procente, de la 89% la 76%. Interesul oamenilor s-a canalizat cãtre internet, utilizatorii zilnici crescând de 5 ori în ultimii 10 ani și atingând 56%, în 2015, în mediul urban.

Panotajul este cel care nu a suferit modificãri în ultimii 10 ani, el fiind influențat doar de obiceiurile zilnice de cãlãtorie ale oamenilor, care s-au menținut constante.

De asemenea, potrivit BRAT, internetul a asimilat în timp conținut scris, audio și video de pe celelalte medii, adãugând prin facilitãțile de accesibilitate și interactivitate ale platformei ingredientele necesare succesului. O astfel de abordare va schimba, potrivit BRAT, paradigma actualã de mãsurare media și va fi probabil efectuatã doar sub presiunea unor jucãtori globali foarte puternici, fie ei de partea celor ce investesc în publicitate sau de partea creatorilor de conținut, deținãtorilor de spațiu publicitar.

Pentru a avea o înțelegere completã a fenomenului expunerii oamenilor la diversele canale media, procentul de oameni expuși la fiecare canal poate fi analizat în paralel cu evoluția timpului de expunere pentru fiecare canal media, mai spune BRAT. Analiza are la bazã timpul pe care oamenii declarã cã îl petrec accesând/ fiind expuși fiecãrui canal media și nu provine din studii de mãsurare pasive a acestor timpi de expunere. Astfel, indicatorul poate fi mai subiectiv în evaluarea concretã a timpului, dar relevã percepția oamenilor, timpul pe care ei îl alocã în mod conștient fiecãrui mediu în parte. Pentru comparabilitatea rezultatelor au fost analizați timpii medii raportat la întreaga populație urbanã pentru toate mediile.

Și în acest caz, cea mai spectaculoasã evoluție este înregistratã în cazul internetului. Dacã, acum 10 ani, timpul mediu petrecut pe internet era de 30 de minute pe zi, acum acesta depãșește 3 ore, la egalitate cu TV-ul. Dacã este analizat timpul mediu doar pentru utilizatorii de internet, media ar trece de 280 de minute zilnic, mai mult chiar decât timpul mediu petrecut de oameni în exterior, expuși la panotaj, mai spune BRAT.

Tendințele observate în ceea ce privește numãrul oamenilor ce acceseazã un mediu se mențin și în cazul timpului zilnic petrecut accesând respectivul canal, dar descreșterea este mai atenuatã în cazul TV-ului și radioului. Și în acest caz panotajul este mediul cel mai constant în ultimii ani. Cu o medie ce depãșește 4 ore zilnic petrecute în afara clãdirilor, panotajul a fost și rãmâne mediul la care oamenii sunt expuși cea mai mare duratã pe parcursul unei zile, mai spune BRAT.

De asemenea, în ultimii 10 ani se observã o creștere ușoarã a timpului mediu zilnic petrecut în afara clãdirilor, aceasta provenind în special de la zilele de sfârșit de sãptãmânã, pentru care timpul mediu petrecut în aer liber de români în 2015 a crescut cu 22 de minute în medie pe zi fațã de 2005.

Analizând evoluția distribuției investițiilor bugetelor de publicitate pentru fiecare canal media de-a lungul ultimilor 10 ani, se observã fluctuații majore în cazul internetului și presei scrise și evoluții moderate în cazul celorlalte canale, precizeazã BRAT.

Totodatã, BRAT face referire la datele publicate în Media Fact Book, potrivit cãrora, analizând bugetele nete ale investițiilor în publicitate, cota ce revine internetului este în prezent de 17%, fațã de 1%, în 2005. În cazul presei scrise cota scade de 5 ori, de la 24% în 2015 la 5% în prezent. TV-ul deține cea mai mare cotã a bugetelor de publicitate, crescând pânã la 64% în prezent, în timp ce panotajul descrește pânã la 8%, iar radioul se menține aproape constant la 6% din piațã.

Analizând evoluția accesului oamenilor la diversele canale media și pe cea a investițiilor în publicitate, BRAT spune cã, în general, existã o corelație între cei doi indicatori. "Analizând la nivelul anului 2015 ponderea timpului de expunere la fiecare canal din totalul timpului mediu zilnic petrecut de o persoanã pe cele 5 canale și procentul investițiilor în publicitate, observãm cã TV-ul este cel ce deține cea mai favorabilã poziție, în timp ce panotajul pe cea mai defavorabilã", mai spune BRAT.

Comparând aceste procente și cu exemplele altor țãri, aparent în România se înregistreazã o pondere mare a investițiilor în TV și una micã a celor în presa scrisã, la valori similare ale cotelor timpilor medii cu cele înregistrate în alte țãri, mai spune BRAT.

BRAT este organizația industriei de media din România care mãsoarã audiența presei scrise și a mediului online, auditeazã tirajele (presa scrisã) și monitorizeazã investițiile în publicitate (presa scrisã, online, radio și outdoor). Mãsurãtorile și monitorizãrile BRAT sunt independente și transparente, pe baza standardelor profesionale stabilite de membrii sãi în concordanțã cu normele internaționale.


Sursa