Memorialul Holocaustului din România, inaugurat în Capitala

[ritmer]

Memorialul Holocaustului din România - un ansamblu sculptural realizat de artistul Peter Jacobi, care a costat 17 milioane lei, bani plãtiþi de Ministerul Culturii - a fost inaugurat joi, în Capitalã, în prezenþa preºedintelui Traian Bãsescu, dar ºi a numeroºi reprezentanþi ai comunitãþii evreieºti.

De asemenea, la eveniment au participat, printre alþii, Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, Theodor Paleologu, ministrul Culturii, Cultelor ºi Patrimoniului Naþional, Roberta Anastase, Vasile Blaga, Emil Constantinescu, Roxana Theodorescu, Mihai Oroveanu.

La ceremonie, al cãrei amfitrion a fost actriþa Maia Morgenstern, au vorbit Marele Rabin Menachen Hacohen, Primul Rabin Shlomo Sorin Rosen, precum ºi preºedintele Traian Bãsescu.

"Astãzi, cu prilejul inaugurãrii Memorialului victimelor holocaustului, statul român ºi societatea româneascã îºi reafirmã hotãrârea de a asuma trecutul ºi de a recupera memoria istoricã în spiritul adevãrului. Memorialul este rãspunsul matur al societãþii româneºti la urgenþa recuperãrii memoriei", a declarat Traian Bãsescu.

Bãsescu: Memorialul este expresia cinstirii memoriei membrilor comunitãþilor evreieºti ºi rome

El a mai spus cã Memorialul reprezintã expresia cinstirii memoriei membrilor comunitãþilor evreieºti ºi rome, "victime ale persecuþiilor sistematice ºi ale ideologiei urii din timpul celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial". "Nimic nu poate fi mai absurd, mai inuman, mai iraþional decât suferinþa ºi moartea celor care au fost prigoniþi, deportaþi ºi uciºi pentru cã erau evrei sau romi. Niciodatã respectul nostru, al celor care trãim astãzi în societãþi libere ºi democratice, nu se va putea ridica la înãlþimea ºi intensitatea suferinþei ºi nevinovãþiei lor", a adãugat ºeful statului.

De asemenea, Sarah Bloomfield a prezentat mesajul transmis de Elie Wiesel, laureat al premiului Nobel pentru pace, nãscut cetãþean român, preºedinte al Comisiei Internaþionale pentru Studierea Holocaustului din România Acesta a spus cã monumentul inaugurat reprezintã "un apel la demnitatea memoriei". "Dacã ar dispãrea, inamicul, în ciuda înfrângerii sale militare, ar învinge în rãzboiul sãu contra victimelor", a transmis Wiesel.

Liviu Beriº: Holocaustul este parte din istoria României

Liviu Beriº, supravieþuitor al holocaustului, preºedinte al Asociaþiilor Evreilor Români Victime ale Holocaustului, ºi-a amintit de vremea de "rãspântie a istoriei" pe care a trãit-o, "când antisemitismul, ura ºi discriminãrile de tot felul au ajuns dominante, iar fãrãdelegea a ajuns lege". "Faptele, oricât ar fi de regretabile ºi de reprobabile, rãmân fapte. Holocaustul nu-i priveºte numai pe evrei, este parte din istoria României (...). În memoria puþinilor supravieþuitori care au mai rãmas, holocaustul este încã aici. În cinstea victimelor acestei crude realitãþi a fost realizat memorialul la a cãrui inaugurare participãm astãzi", a spus el.

În cadrul ceremoniei a luat cuvântul ºi Dumitru Trancã, supravieþuitor al holocaustului, membru al comunitãþii rome din România.

La finalul ceremoniei, Traian Bãsescu ºi cei doi supravieþuitori ai holocaustului au dezvelit placa memorialã a monumentului ºi au depus o urnã cu pãmânt luat din gropi comune în interiorul acestuia.

Ministrul Paleologu a prezentat Memorialul

Dupã încheierea ceremoniei solemne, ministrul Theodor Paleologu a prezentat participanþilor memorialul.

Pe una dintre plãcile monumentului este scris textul: "În timpul holocaustului din România au fost utilizate vagoane de marfã pentru transportul evreilor ºi romilor destinaþi morþii. Mulþi dintre evreii din Bucovina ºi jumãtate din romii din regat au fost deportaþi în Transnistria, cu trenul. La Iaºi, în 1941, în douã trenuri ale morþii, cu destinaþia Cãlãraºi ºi Podu Iloaiei, au fost transportaþi 4.432 evrei, din care au pierit 2.594. Toþi evreii din Transilvania de Nord au fost transportaþi la Auschwitz, cu trenul".

Programul pentru realizarea unui Memorial al Holocaustului în România a fost iniþiat în anul 2006, ca urmare a recomandãrilor Comisiei Internaþionale pentru Studierea Holocaustului din România (Comisia Wiesel) ºi în urma consultãrilor cu personalitãþi ale vieþii publice, reprezentanþi ai Federaþiei Comunitãþilor Evreieºti din România, oameni de culturã ºi artã ºi supravieþuitori ai holocaustului.

În 2006, Ministerul Culturii a demarat Concursul de creaþie plasticã pentru realizarea Monumentului Holocaustului în Municipiul Bucureºti, în baza certificatului de urbanism emis, pe 10 octombrie 2005, de Primãria Sectorului 5, proiectul câºtigãtor fiind desemnat cel realizat de sculptorul Peter Jacobi . În aprilie 2007 a fost încheiat contractul de comandã pentru realizarea acestui monument cu sculptorul Peter Jacobi.

Memorialul Holocaustului a fost construit pe o suprafaþã de teren de 2.894 de metri pãtraþi, aflatã la intersecþia strãzilor Anghel Saligny, Mihai Vodã, Ion Brezoianu ºi Lipscani, domeniu public al Municipiului Bucureºti. Potrivit proiectului, în afarã de Memorialul central, complexul va cuprinde cinci sculpturi - Coloanã, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David ºi Epitaf.

Primãria Municipiului Bucureºti, prin Administraþia Lacuri, Parcuri ºi Agrement Bucureºti (ALPAB), a autorizat, în mai 2009, defriºarea terenului pe care urma sã fie amenajat Memorialul Holocaustului, cu condiþia plantãrii, de cãtre Ministerul Culturii, beneficiarul lucrãrii de construcþie, a unui numãr de patru ori mai mare de plante decât cele care au fost defriºate. Astfel, Ministerul Culturii s-a angajat sã planteze 124 de exemplare de arbori (tei, mesteceni ºi platani), 200 de exemplare de tufe de trandafiri ºi 20 de exemplare buxus în Parcul Izvor ºi în alte spaþii verzi din Capitalã.

Piatra de temelie a Memorialului Holocaustului a fost pusã pe 9 octombrie 2006, de Ziua Holocaustului în România, în prezenþa preºedintelui Traian Bãsescu ºi a fostului ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu.

În luna mai 2004, Guvernul a emis o hotãrâre prin care a desemnat 9 octombrie drept Ziua Holocaustului în România, la recomandarea Comisiei internaþionale pentru studierea consecinþelor Holocaustului în România ºi a Federaþiei Comunitãþilor Evreieºti din România.

sursa : http://www.mediafax.ro

Eu am sa trec maine sa-l vizitez . Am tema de la facultate


Cel mai usor lucru pe lumea asta e sa devii artist, e floare la ureche(a) lui van gogh ...