Bucureºtiul e blestemat!

[Kaede]

• Capitala României este blestematã din cauza comerþului cu afurisenii , care blestemau documentele oficiale, eliberate de domnitori sau dregãtori, pentru a nu fi încãlcate.
  Un studiu psihologic aratã cã Bucureºtiul este un oraº depresiv. Adicã locuitorii Capitalei au o predispoziþie spre gândirea sumbrã. Istoricii au o explicaþie pentru asta: trecutul oraºului de pe Dâmboviþa nu este prea luminos.
  
  
• “Dacã ne uitãm doar în secolul al XIX-lea, s-a înregistrat câte un eveniment negativ la fiecare 15 ani - o luptã, ocupaþia de cãtre o trupã militarã, un cutremur, un incendiu major, o inundaþie de proporþii. Este prea mult”, spune istoricul Dan Falcan, muzeograf la Muzeul de Istorie ºi Artã al Municipiului Bucureºti.
  Acest ghinion ar fi alimentat de un obicei nenorocit al înaintaºilor, practicat timp de 600 de ani: comerþul cu blesteme.
  “A existat un adevãrat du-te-vino al blestemelor cumpãrate ºi vândute pe teritoriul actualei Românii, în special în actuala Capitalã. Acest lucru este dovedit ºtiinþific. Este prea mare coincidenþa între istoria grea a oraºului, starea depresivã doveditã a bucureºtenilor ºi «cãrþile de afurisenie » care au intrat pe acest teritoriu”, explicã Dan Falcan.
  
  
• Despre ce e vorba? În vremurile medievale, actele oficiale conþineau, fãrã excepþie, blesteme - un obicei bizantin, care a ajuns în Þara Româneascã în secolul al XIV-lea.
  Chiar dacã era diferitã de la o curte la alta - conþinând de la cuvinte blânde, pânã la afurisenii care îi îngrozeau ºi pe cei mai necredincioºi din popor -, aºa-numita formulã diplomaticã a blestemului era nelipsitã din hrisoavele acelor timpuri.
  Indiferent de formã, rostul blestemului era sã-i înfricoºeze pe cei cãrora le era destinat documentul ºi sã-i determine sã nu încalce termenii contractului.
  
  
• Mai târziu, prin secolul al XVIlea, au apãrut “cãrþile de blestem”. Domnitorii sau cei ce aveau dreptul sã judece cereau Bisericii (puterea spiritualã) realizarea unor “cãrþi de blesteme” pentru aflarea adevãrului în diferite pricini. Aceste documente reprezentau ultima soluþie a actului juridic ºi ieºirea dintr-o situaþie altfel insolubilã.
  Documentele conþineau blesteme înfricoºãtoare, care, uneori, erau citite de cleric în bisericã, înainte de judecatã. Apoi, împricinaþii erau puºi sã jure pe acel document cã spun adevãrul. Cãrþile de blesteme erau scrise doar de înalþi ierarhi - episcopi, mitropoliþi - sau de sinodul reunit.
  În cazuri excepþionale, se solicitau astfel de documente ºi patriarhilor Rãsãritului sau celor din Constantinopol.

Chiar ºi prima atestare a locului se terminã cu un blestem!

“(...) Pe acela Domnul Dumnezeu sã-l nimiceascã ºi sã-l ucidã aici cu trupul, iar în veacul viitor sufletul lui sã fie pãrtaº lui Iuda ºi lui Arie ºi cu ceilalþi care au spus: sângele lui asupra lor ºi asupra copiilor lor, ceea ce este ºi va fi în veci, amin (...)”.
Acest blestem este finalul documentului emis de Vlad Þepeº la 20 septembrie 1459 - prima atestare a oraºului Bucureºti.

ªi o pozã cu unul din multele documente 'blestemate'.

Spoiler:

Sursa: click

[Zohlomg]