Proiect Istorie

[HeRoInE]

Salut.As dori sa ma ajutati si pe mine cu un proiect la istorie despre Revolutia Industriala.Proiectul sa fie cam de vreo 3-4 pagini + poze.Am nevoie de el pana diseara.Is foarte ocupat si nu apuc sa ma ocup de el.Sper sa ma ajutati.Multumesc.Daca aveti vreo nedumerire,dati-mi PM.

[SickFish]

Code:

Revoluþia industrialã este procesul tehnic complex prin care munca manualã este înlocuitã cu maºinismul. În acest proces muncitorului îi revenea rolul de supraveghere, reglare ºi alimentare a maºinii. Apariþia revoluþiei industriale a avut ca efect creºterea producþiei, dezvoltarea oraºelor ºi a ºtiinþei. Primul stat în care a avut loc revoluþia industrialã a fost Anglia. Primul domeniu in care a fost utilizata masina cu abur a fost industria textila. MAREA BRITANIE: În 1750 Marea Britanie era deja o putere maritimã ºi comercialã importantã, dar majoritatea populaþiei trãia încã din agriculturã. Activitãþile industriale, precum mineritul ºi prelucrarea fierului, se desfãºurau la o scarã relativ redusã, iar Londra era singurul oraº cu adevãrat mare Schimbãri revoluþionare Aceastã perioadã din istoria Angliei este cunoscutã ca „revoluþie industrialã”, cu toate cã procesul de transformare a implicat progrese în domenii diferite; multe dintre ele nu aveau nimic în comun cu procesele industriale, dar acþionau convergent asupra economiei, producând efecte atât de spectaculoase încât puteau fi considerate revoluþionare. O serie de invenþii ºi descoperiri au transformat producerea textilelor ºi prelucrarea metalelor în industrii recunoscute pe plan mondial. Noi surse de energie – mai ales motorul cu aburi – au fost valorificate. Exploatarea cãrbunilor a fost „combustibilul” acestei revoluþii, iar creºterea numãrului populaþiei a asigurat forþa de muncã necesarã ºi o piaþã pentru bunurile produse de industrie. O revoluþie rapidã a mijloacelor de transport a dus la scãderea costurilor de transport a materiilor prime ºi produselor finite. Modificãri spectaculoase au avut loc în producþia de textile, datoritã unor noi utilaje. „Suveica zburãtoare” a lui John Kay (1733) a fãcut procesul de þesere mai rapid, iar „spinning jenny” (1767), roata de tors creatã de James Hargreaves, a îmbunãtãþit procesul de tors. Acestor invenþii le-au urmat sistemul lui Arkwright (1769) de menþinere a umiditãþii în procesul de fabricaþie; în acþionare se foloseau caii, apa, sau forþa aburilor. Rãzboiul de þesut electric inventat de Edmund Cartwright (1785) a dezvoltat procesul de þesere. În sudul districtului Lancashire s-au înmulþit filaturile (fabrici uriaºe unde munceau femeile þesând fire, unde aerul fiind umed ºi îmbâcsit a cauzat diferite boli ºi deformaþii) mohorâte ale oraºelor bumbacului. Manchaster ºi Liverpool deveniserã înstãrite datoritã comerþului cu bumbac, iar vânzãrile în strãinãtate aduceau venituri imense Angliei – reprezentând la un moment dat jumãtate din exportul þãrii. Motoarele cu aburi erau folosite încã din secolul al XVII-lea, dar implicau chelt-ieli de funcþionare mari. În 1769, James Watt, un inginer de origine scoþianã, a creat in condensator capabil sã menþinã constantã temperatura în cilindrul principal. Aceastã descoperire era extrem de importantã. În 1774, Watt s-a asociat cu Mathew Boulton ºi au început sã producã motoare cu aburi la fabrica Soho din Birmingham. Efectul asupra industriei britanice poate fi dedus din faimoasa frazã a lui Boulton „Eu vând aici ce întreaga lume îºi doreºte sã aibã – putere!” Epoca fierului Fierul a fost un simbol important al revoluþiei industriale din Marea Britanie. În secolul al XIX-lea fierul era folosit pentru lucruri diverse, ca poduri, vapoare ºi locomotive, Palatul de cristal din Londra ºi turnul Eiffel din Paris. Totuºi, în 1700 industria fierului luptã pentru supravieþuire. Metalul trebuia topit adicã încãlzit pânã devenea lichid, astfel încât minereul de scurgea lãsând în urmã impuritãþile. Dar procesul de topire necesita cãrbune, ia pãdurile Marii Britanii (din care se obþinea cãrbunele) fuseserã în mare mãsurã distruse, fiind necesare importuri costisitoare. Soluþia a fost gãsitã prin 1709 de Abraham Darby de la Coalbrookdale. Asemenea altor experimentatori ºi-a dat seama de ineficienþa cãrbunelui în procesul de topire a metalului; a descoperit însã cã cocsul, mai puþin sulfuros, dãdea rezultate excelente. Tehnologia lui Darby a rãmas secretã cel puþin pânã în anii 1730 ºi, în consecinþã Coalbrookdale a înflorit spectaculos. Un viitor membru al dinastiei Darby, al treilea Abraham Darby; a construit primul pod de fier peste râul Severn (1779). O datã secretul aflat, producþia de fier a crescut ºi s-au fãcut numeroase progrese tehnologice. Astfel, Watt ºi Boulton au folosit prima oarã în 1775, motoare cu aburi pentru a da furnalelor curentul puternic necesar pentru a atinge temperaturi mari – unul din multele exemple de combinare cu succes a unor invenþii în domeniul industrial. Fabricile de metal au dus la dezvoltarea unor oraºe ca Birmingham ºi Sheffield, iar Marea Britanie realiza în 1850 jumãtate din producþia anualã de fier din lume. Canale, ºosele ºi cãi ferate Calitatea proastã a cãilor de comunicaþie fãcea dificil ºi scump transportul bunurilor; pânã în secolul al XVIII-lea drumurile erau atât de grele, încât se prefera transportul mãrfurilor grele pe apã. Introducerea taxelor pentru drumuri a avut ca rezultat întreþinerea mai bunã a cãilor foarte circulate, tehnicile de construcþie au fost îmbunãtãþite de Ack Metcalfe, Thomas Telford, scoþianul John Mcadam ºi alþi constructori. O importanþã deosebitã a avut-o construirea canalelor, care a început cu canalul Bridgewater (1763), construit de James Brindley pentru a lega minele Ducelui de Bridgewater de Manchester. Canalul a avut un impact imediat asupra preþului cãrbunelui în Manchester (a scãzut la jumãtate) ºi a arãtat avantajele folosirii canalelor pentru transportul mãrfurilor grele, declan-ºând o adevãratã „manie a canalelor”. Aceastã „manie” a durat pânã în 1830, când reþeaua de canale a Marii Britanii era mai dezvoltatã decât cea de drumuri. Dar perioada de glorie a canalelor a fost scurtã , deoarece acestea au intrat în competiþie cu locomotivele cu aburi. Dupã experimentele iniþiale, realizate de Richard Trevathick ºi alþii, prima cale feratã publicã – de la Stockton la Darlington – a fost datã în funcþiune în 1825. Inginerul care a construit-o, George Stephenson, a realizat ºi faimoasa „rachetã”, cea mai performantã locomotivã care a circulat pe linia construitã ulterior de la Liverpool la Machester. În 1850, erau nu mai puþin de 10.000 km de linii de cale feratã, folosite pentru transportul de cãlãtori ºi de mãrfuri, la viteze de neimaginat. Un alt triumf al epocii motorului cu aburi l-a constituit dotarea vapoarelor cu motoare; în 1833 vasul canadian Royal William a fãcut prima cãlãtorie transatlanticã cu ajutorul unui motor cu aburi.

Castigi Reputatie !

Code:

^AvioanE^: Salut, sunt ***, multumesc.

[HeRoInE]

S-a rezolvat.Va multumesc pentru timpul acordat.