Abilitatea de a controla visele ar putea rezolva misterul conºtiinþei

[Zozohun]

Ne petrecem aproximativ ºase ani din viaþa visând, asta înseamnã circa 2.190 de zile sau 52.560 de ore.

Deºi putem fi conºtienþi de percepþiile ºi emoþiile pe care le trãim în visele noastre, în acelaºi timp nu suntem conºtienþi de ele dupã ce ne trezim.



Acest lucru explicã de ce nu putem recunoaºte dacã suntem într-un vis ºi, adesea, confundãm aceste istorioare bizare care ni se întâmplã în somn cu realitatea.



Existã oameni care au capacitatea de a experimenta conºtient visele lor ºi se pot "re-trezi" când unele aspecte ale conºtiinþei lor semnalizeazã necesitatea. Ei pot controla ºi acþiona cu o intenþie conºtientã din lumea de vis (exemplu Leonardo DiCaprio în Inception film). Aceºti oameni se numesc visãtori lucizi.



Visul lucid este încã insuficient studiat, dar progresele recente ale cerectãtorilor sugereazã cã este o stare de veghe hibridã între conºtiinþã ºi somn. Este unul din multe experienþe "anormale", care pot apãrea în timpul somnului. O altã anomalie este paralizia de somn - te trezeºti îngrozit ºi paralizat rãmânând într-o stare de somn. Existã, de asemenea, treziri false, când crezi cã te-a trezit doar pentru a descoperi cã eºti de fapt, în vis.
Pentru a cerceta mai bine acest domeniu al viselor, al conºtiinþei ºi anomaliilor care ni se pot întâmpla, Dan Denis, de la Universitatea din Sheffield, ºi Giulia Poerio, de la Universitatea din York, a lansat un sondaj on-line la scarã largã despre experienþele de somn.



”Aproximativ jumãtate dintre noi experimentãm cel puþin un vis lucid în viaþa noastrã. Acestea permit oamenilor sã simuleze ºi sã genereze scenarii dorite: întâlnirea dragostei vieþii lor sau victoria într-o bãtãlie medievalã”, a declarat Dan Denis.



Un studiu recent, care a cerut participanþilor sã raporteze în detaliu visul lor cel mai recent, a constatat cã visele lucide (în comparaþie cu cele non-lucide) au fost într-adevãr caracterizate de o mai mare conºtientizare a faptulului cã persoana se afla într-un vis.



”Participanþii care au avut vise lucide, de asemenea, au declarat cã au un mai mare control asupra gândurilor ºi acþiunilor din cadrul visul, au avut capacitatea de a gândi logic ºi îºi pot accesa mai bine amintirile din viaþa lor realã”, a afirmat Dan Denis, actualmente cercetator postdoctoral la Collaborator Hubbub la Universitatea din York.
Un alt studiu a cercetat capacitatea oamenilor de a lua decizii conºtiente în stare de veghe, precum ºi în timpul viselor lucide ºi non-lucide. Rezultatele au demonstrat un grad mare de suprapunere între abilitãþile volitive atunci când suntem treji ºi atunci când visãm lucid. Cu toate acestea, capacitatea de a planifica a fost considerabil mai proastã în vise lucide, comparativ cu starea de veghe.



În cadrul studiului cerectãtorii au avut o înþelegere cu participantul: în timpul visului ochii pot fi un mijloc de comunicare ºi anume, douã miºcãri în stânga apoi douã miºcãri spre dreapta – aceste miºcãri vor semnala cã participantul este lucid. A fost constatat ca trecerea de la starea non-lucidã a somnului la cea lucidã este asociatã cu o activitate crescutã a zonele frontale a creierului. În mod semnificativ, aceste zone sunt asociate cu funcþionarea cognitivã, cum ar fi raþionamentul logic ºi comportamentul voluntar care sunt de obicei observate numai în timpul stãrilor de veghe.



”Un studiu a constatat cã stimularea electricã a zonelor frontale ale creierului provoacã o creºtere a gradului de luciditate din timpul visului. Cum apare conºtiinþa în creier este una dintre întrebãrile cele mai uimitoare ale neuroºtiinþei. Iar visele lucide creeazã posibilitatea de deschidere a unor noi perspective în cercetarea conºtiinþei”, a adãugat Dan Denis.

Sursa