Arctica a devenit o "bombã climaticã". Existã riscul unei catastrofe!

[GabrielDrunk]

S-a vorbit despre "bombã climaticã", fiindcã existã pericolul unei degazeificãri rapide a permafrostului. "Acest risc trebuie evaluat", spune cercetãtorul canadian Florent Dominé. "Ne îndreptãm spre o catastrofã sau spre o nouã sursã de CO2 cãreia va trebui sã îi facem fațã? În prezent, unele studii merg într-o direcție și altele, în cealaltã, însã toate sunt de acord cã problema nu trebuie ignoratã", adaugã el.

Fenomenul nu este analizat îndeajuns, nefiind menționat nici chiar în cel mai recent raport al GIEC, sinteza de referințã asupra climei, subliniazã acest specialist în zone înzãpezite, care desfãșoarã un proiect în Marele Nord canadian, în cadrul unitãții de cercetare Takuvik (specialiști francezi și canadieni). De doi ani, echipa sondeazã solul, observã ritmul dezghețului, conținutul de carbon și emisiile de gaze emanate. Ei vor sã afle cum se va descompune materia organicã închisã mii de ani într-un sol dur ca cimentul, dacã va emite CO2 sau metan, cel din urmã cu putere de încãlzire mai mare.

"Dacã totul s-ar transforma în CO2, concentrația de bioxid de carbon din atmosferã s-ar tripla. Însã, din fericire, o parte din carbon va fi evacuatã sub formã de sedimente în râuri și oceane. În plus, fenomenul nu va fi instantaneu", asigurã cercetãtorul.

În tundrã, Florent Dominé aratã un șir de mlaștini, apãrute ca urmare a prãbușirii permafrostului. Ele pot emite de 10-100 de ori mai mult CO2 decât pãmântul și acum existã în Arctica milioane. "Dezghețarea permafrostului doar a început", avertizeazã cercetãtorul.

Spoiler:

https://www.youtube.com/watch?time_continue=20&&v=umAeFKF2uxA

Degradarea solului duce și la apariția unor mici vãi, în care vegetația crește foarte repede, iar "acumularea de zãpadã acționeazã ca un element izolator, accelerând dezghețul", subliniazã oamenii de științã din echipã. "Vrem sã aflãm dacã aceastã vegetație nouã protejeazã permafrostul sau îi grãbește topirea", afirmã Maria Belke-Bria, mãsurând puterea de încãlzire a vegetației cu un detector ultrasensibil. Ea va repeta aceastã operațiune de multe ori în câteva luni pentru a detecta variații în funcție de tipul plantei, expunere și anotimp.
[color=white]
"Majoritatea zonelor de dezgheț ale permafrostului sunt surse de gaze cu efect de serã", afirmã Florent Dominé.

"Zonele sunt greu de cercetat fiindcã accesul este dificil și studiile costã astfel mult", adaugã el. Din nefericire, chiar dacã vor avansa în cercetãri, oamenii de științã nu vor putea oferi rețete. "Nu se poate capta carbonul emis din 10 milioane de kilometri pãtrați!", încheie cercetãtorul, care considerã cã "încetinirea încãlzirii climatice este singurul lucru care se poate face".