O populaþie anticã a "cucerit" Arctica în urmã cu cel puþin 45.000 de ani

[GabrielDrunk]

O populaþie anticã a "cucerit" Arctica în urmã cu cel puþin 45.000 de ani, potrivit unui studiu realizat recent de o echipã de cercetãtori din Rusia, informeazã Reuters.

Scheletele congelate ale unor mamuþi lânoºi, descoperite în Siberia, prezintã urmele inconfundabile ale unor rãni provocate de suliþe, oferind astfel dovezi ale faptului cã o populaþie umanã a locuit în regiunile arctice cu multe mii de ani în urmã, mult mai devreme decât credeau oamenii de ºtiinþã.

Cercetãtorii din Rusia au anunþat, joi, cã un mamut lânos - un mascul - descoperit în permafrostul din Golful Enisei, pe þãrmul Oceanului Arctic, a fost ucis de un grup de vânãtori, în urmã cu 45.000 de ani. Descoperirea reprezintã cel mai timpuriu indiciu ce atestã prezenþa oamenilor în Arctica.

Pânã la acest studiu, cea mai veche dovadã a prezenþei oamenilor în Arctica data din urmã cu aproximativ 30.000 de ani, potrivit coordonatorului acestui studiu, Vladimir Pitulko, cercetãtor la Institutul pentru Istoria Culturii Materiale din Sankt Petersburg, afiliat Academiei de ªtiinþe din Rusia.

Oamenii care îndurau condiþiile vitrege din zonele arctice erau, cel mai probabil, vânãtori-culegãtori. Mamuþii, "rude" apropiate ale elefantului, cele mai mari vieþuitoare terestre din acea regiune, reprezentau o resursã de hranã importantã.

"Într-adevãr, aceste animale ofereau o sursã nesfârºitã de diverse bunuri: hranã, prin carne, grãsime ºi mãduvã osoasã; carburant, prin bãlegar, grãsime ºi oase; materie primã, prin oase ºi fildeº", a spus Vladimir Pitulko.

"Cu siguranþã, (oamenii) îi foloseau ca hranã, în special pentru anumite pãrþi ale corpului, precum limba ºi ficatul, considerate delicatese, dar vânarea lor pentru fildeº era mai importantã", a spus cercetãtorul rus, deoarece fildeºul înlocuia lemnul în stepa arcticã, lipsitã de copaci.

Mamutul respectiv, excavat în 2012, prezenta pe corp o serie de rãni grave, semn cã a fost ucis de oameni. Vãtãmãrile suferite la nivelul coastelor par sã fi fost cauzate de suliþele aruncate de vânãtori, iar rãnile de la nivelul omoplaþilor ºi pomeþilor par sã fi fost cauzate de suliþe care erau þinute în mânã de membrii grupului de vânãtori.

De asemenea, secþionarea colþului drept al mamutului ar fi putut fi realizatã de oameni, dupã ce animalul a fost ucis.

"Concluzia principalã constã în faptul cã mamutul a fost ucis cu adevãrat de oameni, iar dovezile în acest sens sunt imbatabile", a declarat cercetãtorul rus.

Oamenii de ºtiinþã considerã cã vânarea mamuþilor a reprezentat un factor critic ce a permis populaþiilor umane sã supravieþuiascã în Arctica ºi sã se rãspândeascã pânã în cele mai îndepãrtate regiuni din nordul Siberiei, ajutându-i sã ajungã în vecinãtatea fostului istm Bering, care unea în trecut Siberia de Alaska. Primii oameni care au ajuns în "Lumea Nouã" au traversat acel istm, apoi s-au rãspândit în cele douã Americi.

Faptul cã oamenii au populat regiunile arctice mai devreme decât se credea anterior sugereazã cã traversarea fostului istm Bering ar fi putut fi realizatã mai devreme decât considerau oamenii de ºtiinþã.

Studiul cercetãtorilor din Rusia a fost publicat în revista Science.

Spoiler:

http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/studiu-o-populatie-antica-a-cucerit-arctica-in-urma-cu-cel-putin-45-000-de-ani-14966794