Steganografia sau stiinta de a ascunde informatia

[[E]xPeRiEnCe]

Indicii recente au arãtat faptul cã organizaþiile teroriste comunicã pe Internet folosind mesaje ascunse în fiºiere aparent inofensive (bmp, .doc, .gif, .jpeg, .mp3, .txt ºi .wav), fiºiere ce nu ridicã suspiciuni majore la transmiterea în clar (necriptate).

Steganografia sau Stego (aºa cum este definitã în mediile IT), este un termen derivat din limba greacã ºi în traducere literarã înseamnã “scris ascuns”. Steganografia este definitã ca arta (ºi în acelaºi timp ca stiinþa) de a comunica într-un mod ce ascunde existenþa comunicãrii.
În contrast cu tehnicile criptografice, acolo unde sunt permise interceptãrile mesajelor precum ºi încercãrile de decriptare, scopul steganografiei este de a ascunde mesajele în interiorul altor mesaje inofensive într-un mod ce nu permite detectarea faptului cã mai existã ºi un al doilea mesaj.
Cele mai vechi menþiuni despre steganografie sunt fãcute de Herodot, care aminteºte faptul cã, undeva în jurul anului 440 BC, regele Darius din Susa, a tatuat pe scalpul unui curier un mesaj secret destinat ginerelui sãu Aristogoras din Milet, mesaj ce îndemna la o revoltã împotriva perºilor. Dupã ce pãrul curierului a crescut, acesta a transmis mesajul în Milet fãrã a fi detectat.
Metodele steganografice actuale pot fi grupate în trei tipuri distincte:

 prin injecþie – datele care se doresc a fi mascate sunt plasate în interiorul unui fiºier text, fiºier software, fiºier audio sau video. Aceastã metodã duce la creºterea dimensiunii iniþiale a fiºierului cu cea corespunzãtoare a informaþiilor injectate;
 substituþia – informaþia este plasatã prin înlocuirea unor pãrþi nesemnificative ale fiºierelor gazdã, astfel încât la procesarea prin aplicaþiile software native ( de exemplu fiºierele mp3 procesate cu Winap) sã nu aparã indicii despre faptul cã acestea ar fi fost
alterate;
 prin propagare – se utilizeazã o aplicaþie software la intrarea cãreia se furnizeazã informaþia utilã ºi ce are ca rezultat un fiºier de unul din tipurile: text, imagine, video, audio. Fiºierul este creat de aplicaþie pe baza informaþiei utile.
Cele mai folosite fiºiere pentru ascunderea informaþilor sunt cele ce folosesc ca ºi support matematic Transformata Cosinus Directã (DCT), adicã fiºierele în format JPG, MP3 ºi MPG. Acest lucru se datoreazã cantitãþii mari de informaþie redundantã ce se gãseºte în fiºiere, informaþie ce poate fi înlocuitã cu informaþie utilã nedetectabilã.


Steganografia este folositã pe larg prin intermediul procedeului denumit “watermarking”, procedeu prin care, imaginile, muzica, filmele precum ºi fiºierele ce conþin aplicaþii software, sunt marcate cu informaþii nedetectabile privind drepturile de autor. Aceste informaþii au rolul de a servi ca probe în eventualele procese ce privesc încãlcarea acestor drepturi.

Sursã