Cum a dispãrut supercontinentul RODINIA, cel mai mare de pe Terra.

[Urazion]

Fenomenul este considerat ca fiind un factor esenþial în procesul de încãlzire treptatã a planetei noastre

Conform unui studiu realizat de cercetãtori ai Universitãþii din Southampton, Marea Britanie, vulcanii subacvatici de pe Terra ar fi influenþat în urmã cu câteva sute de milioane de ani compoziþia chimicã a oceanelor. Acest fenomen este considerat ca fiind un factor esenþial în procesul de încãlzire treptatã a planetei noastre.

Oamenii de ºtiinþã britanici susþin cã, în urmã cu 700 de milioane de ani, Terra era acoperitã cu straturi foarte groase de gheaþã, care o transformau într-un imens "bulgãre de zãpadã". Calotele imense de gheaþã s-au topit între timp, lãsând în urmã reminiscenþe, în zonele polare.

Cercetãtorii sunt de pãrere cã la baza acestui fenomen se aflã activitatea vulcanilor subacvatici, care, în momentul în care au erupt, propagau cantitãþi imense de cãldurã, topind zãpada. Totodatã, exploziile provocate de vulcani ar fi dus la destrãmarea supercontinentului Rodinia (cea mai mare suprafaþã de uscat de pe Terra, în urmã cu 1 miliard de ani) ºi, totodatã, la modificarea compoziþiei chimice a oceanelor.

Aceastã modificare, dar ºi reducerea nivelului de dioxid de carbon din atmosferã au cauzat rãcirea climei de pe Terra ºi formarea unei calote de gheaþã ce învelea, practic, întreaga planetã. Pe de altã parte, în momentul în care vulcanii tereºtri au început sã erupã, în atmosferã a fost propulsatã o cantitate foarte mare de dioxid de carbon, care a dus la încãlzirea treptatã a climei de pe Pãmânt ºi topirea înveliºului glaciar.

Activitatea vulcanilor, care a produs destrãmarea supercontinentului Rodinia, a provocat, totodatã, schimbãri importante în compoziþia chimicã a oceanelor. "Atunci când lava produsã în urma erupþiilor vulcanilor ajungea pe fundul oceanelor, erau declanºate schimbãri rapide ºi profunde în biogeochimia apelor", a declarat Tom Gernon, cercetãtor în cadrul Universitãþii din Southampton.

Oamenii de ºtiinþã susþin cã, în momentul în care Rodinia s-a destrãmat, vulcanii au erupt, iar lava produsã a condus la formarea unei roci denumite hialoclastitã. Dat fiind faptul cã roca este bogatã în calciu, magneziu, silicon ºi fosfor, toate aceste substanþe au fost propagate ulterior în apã. Schimbãrile din compoziþia chimicã a oceanelor au determinat o creºtere semnificativã a nivelului de oxigen din atmosferã, iar, ulterior, apariþia primelor forme de viaþã.

Sursa : descopera.ro