Cine este Klaus Iohannis

[Anca]

Biografia preºedintelui ales al României

Klaus Iohannis, profesor de fizicã, a devenit primar la Sibiu acum 14 ani, deºi nimeni nu-i dãdea ºanse. A câºtigat toate alegerile la care a candidat- localele ºi prezidenþialele de duminicã, dupã o prezenþã covârºitoare la vot- dar nu a reuºit sã ajungã premier în 2009 ºi nici vicepremier în 2014.


Klaus Werner Iohannis s-a nãscut în 13 iunie 1959, la Sibiu, ºi este cãsãtorit cu Carmen Iohannis, neavând copii.

A absolvit, în 1983, Facultatea de Fizicã a Universitãþii "Babeº-Bolyai" din Cluj-Napoca, în urmãtorii cinci ani fiind profesor la diferite ºcoli ºi licee din Sibiu. Din 1989 ºi pânã în 1997, a fost profesor de fizicã la Colegiul Naþional "Brukenthal" din Sibiu, unde a fost ºi elev. Între 1997 ºi 1999 a fost inspector ºcolar general adjunct, iar între 1999 ºi 2000 a fost inspector general.

Klaus Iohannis a fost membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) încã de la înfiinþare, din 1990, iar în perioada 2001-2013 a fost preºedintele formaþiunii, demisionând din aceastã funcþie dupã înscrierea în PNL, în februarie 2013.

Iohannis s-a lansat în politicã în 2000, când FDGR a decis sã aibã un candidat propriu la Primãrie, cu scopul de a obþine mandate de consilieri locali.

"Am ajuns mai mult întâmplãtor aici (primar al Sibiului - n.r.), fiindcã am vrut sã promovez Forumul Democrat al Germanilor în Consiliul Local, lucru care atunci a funcþionat extrem de bine", declara atunci Iohannis.

La alegerile din 2000, el a ajuns în al doilea tur de scrutin cu social-democratul Ioan Cindrea, pe care l-a învins cu 69,18% din voturi, deºi în Sibiu mai locuiau doar câteva mii de saºi. Sibienii l-au votat masiv pentru cã îºi doreau o schimbare în administraþia localã.

Succesul lui Iohannis în alegeri nu a fost anticipat nici mãcar de cei de la FDGR, care nu au avut suficienþi oameni pe listele de candidaþi. Deºi obþinuserã mai multe mandate, fiindcã nu au avut destui candidaþi, PSD a avut în primul mandat de primar al lui Iohannis cu un om în plus decât obþinuserã prin vot. În primul mandat, Iohannis a avut alãturi o echipã PSD cu care a administrat oraºul timp de patru ani.

La urmãtoarele alegeri, Iohannis a reuºit sã câºtige al doilea mandat de primar, cu 88,7% din voturi, unul dintre cele mai mari scoruri din þarã. Tot atunci, FDGR a obþinut majoritatea în Consiliul Local, cu 16 locuri ocupate din 23, ºi a preluat conducerea Consiliului Judeþean, prin Martin Bottesch.

În cel de-al doilea mandat de primar al lui Iohannis, în anul 2007, Sibiul a fost Capitalã Culturalã Europeanã, eveniment care a atras în oraº peste un milion de turiºti.

La alegerile locale din 2008, Iohannis a luat 83,2% din voturi, iar 14 posturi de consilier local au revenit FDGR, Martin Bottesch fiind, la rândul sãu, reales preºedinte al Consiliului Judeþean Sibiu.

În iunie 2012, Klaus Iohannis a câºtigat cel de-al patrulea mandat de primar al Sibiului, cu 77,9% din voturi.

Klaus Iohannis s-a alãturat PNL în 20 februarie 2013. Dupã trei zile, la Congresul PNL, Iohannis a fost ales prim-vicepredinte al partidului.

În februarie 2014, Klaus Iohannis a fost nominalizat pentru funcþiile de vicepremier ºi ministru de Interne, însã USL s-a rupt, PNL ieºind de la guvernare.

Nominalizarea sa pentru Guvern nu a fost însã prima.

În octombrie 2009, dupã cãderea Guvernului Boc, Klaus Iohannis a fost propus de PSD, PC, UDMR, PNL ºi minoritãþi pentru postul de premier, iar mandatul sãu ar fi urmat sã fie formarea unui guvern care sã gestioneze problemele economice urgente ºi sã asigure organizarea de alegeri prezidenþiale. În schimb, preºedintele Traian Bãsescu l-a preferat pe consilierul BNR Lucian Croitoru.

Dupã anunþarea rezultatelor alegerilor, care îl dãdeau pe Traian Bãsescu drept preºedinte al României, Klaus Iohannis declara cã, pentru el, "acest parcurs de posibil premier" s-a terminat.

Odatã cu aceastã propunere ca prim-ministru, presa a readus în atenþie câteva scandaluri în care a fost implicat numele lui Klaus Iohannis, unul dintre acestea fiind legat de faptul cã ar fi câºtigat câteva case din centrul istoric al Sibiului pe baza unor documente false, locatarii acestora judecându-se timp de câþiva ani cu primarul.

Iohannis a fost anchetat de DNA, în 2009, pentru abuz în serviciu, pentru retrocedarea unor terenuri cãtre persoane care nu îndeplineau condiþiile, dosarele fiind din anul 2005. În 2009, Agenþia Naþionalã de Integritate s-a autosesizat, în urma publicãrii unui articol într-un cotidian central, privind faptul cã primarul Sibiului ar fi încãlcat legea incompatibilitãþii, prin ocuparea funcþiei de administrator, în 2003, la societatea Parcuri Industriale Sibiu - ªura Micã, în paralel cu cea de primar. Iohannis a atacat hotãrârea în contencios administrativ ºi a câºtigat procesul, în 2010.

În 24 aprilie 2013, Agenþia Naþionalã de Integritate anunþa cã a constatat cã primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se aflã din nou în incompatibilitate întrucât are ºi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generalã a Acþionarilor S.C. Apã Canal SA Sibiu, din 5 august 2010, ºi SC Pieþe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale. În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câºtigat procesul intentat ANI, dupã ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaþia acestuia la raportul de evaluare al ANI ºi a dispus anularea deciziei. Hotãrârea a fost contestatã de ANI la instanþa supremã, care se va pronunþa cu privire la admisibilitatea cererii marþi, 18 noiembrie.

În timpul alegerilor locale din 2008, contracandidatul din partea PNÞCD Albin Marinescu a cerut ca FDGR sã îºi retragã toate materialele electorale pentru cã numele primarului Klaus Iohannis apãrea scris cu litera "J", în loc de "I", aºa cum era trecut în cartea de identitate. Dupã acest incident, primarul a început sã foloseascã numele de "Iohannis", deºi susþine cã numele sãu se scrie cu "J", însã a fost înregistrat greºit în actele de stare civilã din perioada comunistã.

Potrivit celei mai recente declaraþii de avere, Klaus Iohannis nu are terenuri, dar a cumpãrat, împreunã cu soþia sa, trei apartamente ºi trei case în Sibiu. Apartamentele au 166 de metri pãtraþi, 84,60 de metri pãtraþi, 253 de metri pãtraþi ºi sunt achiziþionate în 1999, 1997, respectiv în 2001. Casele au 377 de metri pãtraþi, 76 de metri pãtraþi ºi 64 de metri pãtraþi, prima fiind dobânditã prin donaþie ºi cumpãrare, în 1992, restul prin cumpãrare în anul 2007. Primarul Sibiului nu are în proprietate niciun autoturism. El declarã trei conturi curente: unul de 13.500 de euro, deschis în 2003, unul de 9.000 de dolari deschis în 1990, iar unul de 91.000 de lei deschis în anul 1999.

Numãrul caselor deþinute de familia Iohannis ºi modul în care ele au fost dobândite au reprezentat una dintre temele pe care candidatul ACL a fost criticat în aceastã campanie electoralã.

Iohannis a susþinut cã ºi-a cumpãrat cele ºase case prin "muncã cinstitã" ºi cã banii pentru achiziþionarea acestora au provenit din salarii, meditaþii, chirii, din bani primiþi de la pãrinþii sãi ºi ai soþiei ºi din împrumuturi de la prieteni.

Întrebat la Gândul Live despre aceste case, Iohannis a dat un rãspuns considerat a fi o gafã ºi pentru care ulterior ºi-a cerut scuze. Rugat sã se punã în poziþia unui profesor care nu a reuºit sã-ºi cumpere ºase case prin muncã cinstitã ºi meditaþii, Iohannis a rãspuns: "Ghinion", iar când moderatorul a întrebat "Ghinion pentru cine?", el a completat: "Ghinion pentru mine".

Ulterior, el ºi-a cerut scuze pentru aceastã afirmaþie, spunând cã a fost fãcutã într-o zi proastã. "A fost un rãspuns foarte neinspirat ºi... chiar cred cã e momentul, dacã cineva s-a simþit jignit, sã-mi cer scuze în public, ceea ce fac. Am avut, recunosc, o zi proastã ºi dacã acea afirmaþie nefericitã a supãrat pe cineva îmi asum vina. Cer scuze, asta este. Însã, ghinionul existã la dascãli", a spus el

ªi în luna august, când ºi-a anunþat anunþat candidatura la Cotroceni, Klaus Iohannis a dat explicaþii pe tema caselor sale, ºi acele afirmaþii stârnind ulterior critici. Atunci, el spunea cã a investit împreunã cu soþia sa în case ºi apartamente, pentru a "avea ceva pentru bãtrâneþe", în condiþiile în care nu au copii ºi prin urmare nu a trebuit investit în educaþia acestora.

"Am vândut ºi am cumpãrat altele, ºi iar le-am vândut, ºi iar am cumpãrat. A fost relativ simplu, atunci au fost ieftine casele, mulþi saºi plecaserã din Sibiu, deci lucrurile au decurs din aproape în aproape. În afarã de asta...ce sã vã spun. Noi nu avem copii, deci alþii au investit în copii, în educaþia copiilor, noi am investit în imobile. Lucrurile sunt absolut simple, absolut transparente (...) Ne propuneam cu siguranþã sã avem ceva pentru bãtrâneþe", declara Iohannis.

În timpul campaniei electorale, Klaus Iohannis a avut o prezenþã caracterizatã reþinutã, inclusiv în cele douã dezbateri televizate cu contracandidatul din turul al doilea, Victor Ponta. În ultima conferinþã de presã din campania electoralã, Iohannis spunea cã nu a apelat la atacuri la familie ºi la persoanã în lupta politicã, menþionând cã, decât sã fie "mârlan", mai bine pierde.

Prezidenþiabilul ACL a fost rugat sã sintetizeze într-o propoziþie diferenþa fundamentalã între el ºi contracandidatul sãu, Victor Ponta. "Prefer sã nu rãspund. Singurul rãspuns pe care aº putea sã-l dau v-ar induce poate o notã de aroganþã ºi nu vreau", replica Iohannis.

De-a lungul anilor, sibienii s-au obiºnuit cu felul sãu de a fi ºi cu modul în care face politicã. În ultimele luni a reuºit sã-i convingã pe tot mai mulþi români care, dornici de o schimbare, i-au acordat votul lor pentru a deveni preºedinte.

Sursa

[sorinsorin57]

Iti dam un dosar si iti spunem Manastire.
Este interesant totusi si de cate ori a fost anchetat.


"Esti folosit de societate, nu uita, lumea uita
Te-arunca la gunoi si-apoi te scuipa"

[exception22]

mda in Romania din nefericire se voteaza partidul nu omul.

[BonJovi4EveR]

^ E logic. Daca ai spate (partid), ai bani si sanse mari sa te faci auzit/vazut in toata tara prin afise electorale si mass-media. Daca ai si putere guvernamentala, poti oferi si pomeni electorale.