Legenda Bucurestiului

[Ianccc]

A fost odata un padurar sarac care traia impreuna cu fiica sa, pe nume Dambovita, intr-o padure mare si adanca. Fata stia toate secretele padurii si cararile ascunse sub iarba si tufisuri.

Intr-o zi un print dintr-un taram indepartat s-a ratacit in padure. Intalnind-o pe Dambovita i-a cerut acesteia sa ii gaseasca drumul. Fiind o fata de treaba ea i-a aratat cararea. Printul a vazut-o atat de blanda si frumoasa si a cerut-o de sotie. Atunci Dambovita i-a spus ca ea deja i-a promis mana lui Bucur. Bucur era un pastor care locuia langa padure. Ca multumire, printul, care nu era nimeni altul decat Printul Muntilor, i-a daruit fetei un mic cutitas si un titirez. Daca ar fi invartit titirezul orice dorinta ar fi devenit realitate.

Dupa aceea intalnire cu printul, fata a luat cutitul si titirezul si i le-a aratat lui Bucur, logodnicul ei. Vrand sa ii arate cat de mult il iubeste si ca i-a fost credincioasa, ea a infipt cutitul intr-o piatra. Din locul in care a lovit piatra a iesit un rau limpede ca si lacrimile fetei. Raul a fost numit Dambovita, dupa numele ei, iar ea impreuna cu iubitul ei au intemeiat un mic sat la marginea padurii, pe malurile raului. Bucur a numit asezarea dupa numele lui. Si asa micul sat, astazi un mare oras, se numeste Bucuresti si apa care il traverseaza se numeste Dambovita.

In vechea limba a dacilor, “bucur” inseamna cioban, trecator, ratacitor, calator spre locul de iernat cu turma sa. ”Bucura” este locul de intalnire al ciobanilor.

Inca din vremea dacilor, acest loc legendar -“Bucura”- traversat de rauri, plin de pasuni si paduri, cu un climat bland, era un loc foarte popular intre pastori.

Acestea fiind spuse, legenda pastorului Bucur, nu poate fi considerata o intamplare, prezenta ei in acest loc fiind complet justificata.

Geneza:

Inceputurile Bucurestiului sunt inca invaluite in mister. Este localizat la aproape 60 km de Dunare, 125 km de Carpati si 260 km de Marea Neagra. Pierduta in timp, asezarea orasului, ca si numele acestuia, sut strans legate de legenda lui Bucur.

In trecut era numit Fortareata Dambovitei. In prezent, numele Bucurestiului este pentru prima data amintit intr-un document semnat la 20 septembrie 1459, de conducatorul Vlad Tepes, care si-a stabilit aici a doua resedinta dupa cea de la Targoviste.

In 1859, a devenit capitala Principatelor Unite Romane. Dupa aceea, in 1862, Bucuresti a devenit capitala Romaniei.