Brazi

[black.X]

Descriere

Spoiler:

Brazi este o comunã în județul Prahova, Muntenia, România, formatã din satele Bãtești, Brazii de Jos, Brazii de Sus (reședința), Negoiești, Popești și Stejaru.

Istorie

Spoiler:

Din harta patrimoniului cultural al județului Prahova, elaborat de Muzeul de Istorie și Arheologie al județului Prahova în 1974 rezulta faptul cã pe teritoriul comunei Brazi s-au descoperit vestigii din neolitic (în satul Negoiești), din prima treaptã a fierului (în satul Popești) și din perioada geto-dacilor și din cea a formãrii poporului român (în satul Bãtești).

Atestarea documentarã dateazã și ea de pe la începutul secolului al XV-lea, când Mircea cel Bãtrân întãrește, prin 1400-1403, locurile numite "la Mociurite" (care prin influența antroponimica vor deveni cu timpul Batesti), scutind locuitorii acestor zone de dãri și slujbe. Satul Negoiești apare și el atestat la mijlocul aceluiași veac, la 30 septembrie 1454, când Vladislav al II-lea ratificã unui anume Dragomir Coman o "ocina" la Negoiești. Satul Popești apare atestat documentar pentru prima oarã la 28 mai 1691 , când printre martorii unui proces figureazã și un anume Stan, logofãt din Popești.

În a doua jumãtate a secolului al XVIII-lea, în 1776, se dã autorizația pentru înfințarea unei manufacturii de hârtie pe moșia Batesti, iar în veacul urmãtor, în 1841, la Popești ia ființã o fabricã de tutun. La numai cațiva ani, în 1854-1856, o echipã de geodezi austrieci , sub comanda lui Fligely, lucreazã la alcãtuirea unei noi hãrți a Țãrii Românești, lucrãrile de finisare având loc la Negoiești. De menționat cã Brazii fãceau parte din plasa Câmpu (1872), iar spre sfârșitul veacului (1890) din plasa Crivina, apoi iar din plasa Campu.

În anul 1834 este ridicata în satul Stejaru biserica din lemn Sf. Treime, de cãtre Safta Brâncoveanu. Biserica este de plan dreptunghiular simplu, cu absida decrosata, poligonalã. A fost reparatã în 1888, iar în prezent figureazã printre monumentele cele mai vechi din comunã. La data de 13 septembrie 1872 este pusã în circulație gara Brazi (pe linia București-Ploiești), aflatã la o distanța de 6,6 km fațã de gara Prahova și 7,6 km fațã de gara Ploiești Triaj, la o altitudine de 128,78 m deasupra nivelului mãrii.

În 1890, în satul Popești, se construiește, de cãtre un inginer strãin (Albert Paner) o moarã de apã a cãrui proprietar era boierul Emanoil Eahovan. În 1924 a luat ființã în satul Brazi de Sus o fabricã de sticlãrie cu capital strãin. Fabrica a funcționat pânã în 1948 când localul a fost achiziționat de înteprinderea "Drum Nou". La aceastã fabricã lucrau circa 200 de muncitori din satele Brazi și Bãtești- Popești. Aproximativ în același timp s-a contruit o moarã în satul Bãtești (de cãtre inginerul german G. Weper), precum și una în satul Popești.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, localitãțile comunei actuale erau împãrțite în mai multe comune. Comuna Brazi era formatã din Brazii de Sus și Brazii de Jos, având 600 de locuitori, o școalã din 1889 și o bisericã ortodoxã. Comuna era cunoscutã pentru produsele de olãrit, vândute în special la Ploiești.[6] Comuna Bãtești cuprindea satul Bãtești și Moara-Cãtunul (actualmente Moara, comuna Puchenii Mari), având împreunã 767 de locuitori și o bisericã datând dinainte de 1841.[7] Aceste comune erau în plasa Crivina. În plasa Târgșorul se aflau comuna Negoești, cu satele Zahanaua (astãzi în comuna Târgșoru Vechi), Gãvana (dispãrut), Negoești și Stejaru, având împreunã 940 de locuitori, o școalã cu 65 de elevi înființatã la 1890 și trei biserici, din care douã pe teritoriul actual al comunei Brazi;[8] și comuna Popești cu 448 de locuitori și o bisericã fondatã de Olimpia Lahovari.[9]

În 1925 comuna este consemnatã de Anuarul Socec în aceeași plasã, cu satele Moara, Brazii de Jos și Brazii de Sus și 2896 de locuitori.[10]

Altã unitate industrialã infințatã în satul Brazi a fost Atelierul de Teracotã. Tot în acelasi timp ia ființã și o fabricã de sifoane, proprietar fiind Constantin Spiridon. În aprilie 1934 societatea "Creditul Minier" (înfințatã în 1919 la București) a început construirea unei rafinãrii la Brazi, pe care a dat-o în funcțiune la 15 iunie 1935. Rafinãria a suferit grave avarii în timpul bombardamentelor aeriene din timpul celui de-al doilea rãzboi mondial. La 11 iunie 1948 rafinãria a fost naționalizatã.[necesitã citare]

În 1950, comuna Brazi a fost transferatã orașului regional Ploiești, reședința regiunii Prahova și apoi a regiunii Ploiești; în 1968 comuna Brazi a absorbit comuna Popești și o parte din comunele Bãtești și Negoești, fiind inclusã din nou în județul Prahova.

Geografie

Spoiler:

Comuna Brazi se aflã situatã în zona de câmpie din sud-vestul județului Prahova, pe malul stâng al râului Prahova și ocupã o suprafatã totalã de 45,42 km², din care 3378 ha reprezintã suprafațã agricolã. Este strãbãtutã de șoseaua naționalã DN1, acolo unde ea formeazã centura de vest a municipiului Ploiești. Din acest drum, la Brazii de Sus se ramificã șoseaua județeanã DJ101G, care duce spre sud la Tinosu, Șirna și mai departe în județul Dâmbovița la Cornești (unde se terminã în DN1A). DJ101G se intersecteazã la Brazii de Jos cu șoseaua județeanã DJ140, care duce spre sud-est la Puchenii Mari (unde se terminã în DN1) și spre nord-vest la Târgșoru Vechi (unde se intersecteazã cu DN1A) și Ariceștii Rahtivani (unde se terminã în DN72).[4] Prin comunã trece și calea feratã București–Ploiești, pe care este deservitã de stația Brazi.

Monumente istorice

Spoiler:

În comuna Brazi se aflã douã monumente istorice de interes național: conacul Nicolau (prima jumãtate a secolului al XIX-lea) din satul Brazii de Sus; și biserica de lemn „Sfânta Treime” (secolul al XVIII-lea) din satul Stejaru. În rest, singurul obiectiv din comunã inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local este situl arheologic de la „cantonul CFR 50A” din zona satului Bãtești, unde s-au gãsit urmele unei așezãri din secolele al V-lea–al VII-lea e.n.

Orasul

Spoiler: