Pedepsele cu suspendare în cazul "Case pentru generali", motivate prin vârsta ºi cariera

[GabrielDrunk]

Pedepsele cu suspendare în cazul "Case pentru generali", motivate prin vârsta ºi cariera inculpaþilor

ICCJ aratã, în motivarea deciziei prin care a dispus pedepse cu suspendare în cazul lui Corneliu Dobriþoiu ºi al altor oficiali din MApN acuzaþi cã ºi-au cumpãrat ilegal locuinþe subvenþionate, cã a þinut cont, printre altele, de vârsta ºi de rezultatele deosebite ale acestora în cariera militarã.

Fostul ministru al Apãrãrii Corneliu Dobritoiu a fost condamnat, în 23 martie, de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie (ICCJ), la un an de închisoare cu suspendare, Francisc Radici ºi Constantin Nãstase au primit o pedeapsã de câte doi ani, douã luni ºi 20 de zile de închisoare cu suspendare, iar Floarea ªerban ºi Traian Pigui au fost achitaþi, în dosarul "Case pentru generali". De asemenea, instanþa i-a condamnat pe Sergiu Tudor Medar ºi Ionel Vizitiu la câte un an de de închisoare cu suspendare, iar pe Gheorghe Rotaru, Gheorghe Gonciaruc ºi Mihaela Matei la câte un an ºi ºase luni de închisoare cu suspendare. În acelaºi dosar Corneliu Duþã a primt o pedeapsã de un an ºi douã luni de închisoare cu suspendare.

În cazul lui Corneliu Dobriþoiu, instanþa supremã a arãtat, în motivarea hotãrârii, cã acesta nu avea dreptul sã închirieze ºi apoi sã achiziþioneze o locuinþa de serviciu de pe strada Traian din sectorul 3, la un preþ subvenþionat, deoarece, în 1994 mai achiziþionase o locuinþã atribuitã din fondul locativ al Ministerului Apãrãrii Naþionale, tot în regim subvenþionat, pe care ulterior a vândut-o.

"Prin urmare, având în vedere prevederile art. 32 din Ordinul general al ministrului apãrãrii naþionale nr.15 din 20 mai 1994 în conformitate cu care "Locuinþele de serviciu ºi de intervenþie nu pot fi repartizate cadrelor militare în activitate ... care ºi-au înstrãinat locuinþa repartizatã din cota Ministerului Apãrãrii Naþionale", rezultã cã încheierea contractului de închiriere a locuinþei de serviciu s-a realizat cu nerespectarea prevederilor legale menþionate ºi, în consecinþã, cã respectivul contract nu este un contract valabil încheiat în sensul art.2 din H.G. nr.195/2005", se aratã în motivarea ICCJ.

De asemenea, instanþa a reþinut cã, la data cumpãrãrii locuinþei de serviciu cu o suprafaþã utilã de 115,24 metri pãtraþi, în sectorul 3 al Capitalei, fostul ministru vânduse locuinþa proprietate personalã, pe care o cumpãrase în 1994, la preþ subvenþionat, ºi care provenea din fondul locativ al Ministerului Apãrãrii Naþionale, deþinea, împreunã cu soþia, o locuinþã de 354 de metri pãtraþi în comuna Gãneasa, judeþul Ilfov, iar fiul soþiei sale avea ºi el o locuinþã.

"Prin depunerea de cãtre inculpat la dosarul de cumpãrare a locuinþei de serviciu a declaraþiei pe proprie rãspundere în care aratã cã nu se aflã în situaþiile prevãzute de art.3 din H.G. nr.195/2005, sunt realizate condiþiile unei instigãri ascunse, insidioase, cu atât mai mult cu cât, membrii comisiei de vânzare, respectiv cei ai comisiei de audit are în vederea vânzãrii care au întocmit Raportul de audit public intern nr. 9091 din 13 decembrie 2005 prin care au recomandat perfectarea vânzãrii-cumpãrãrii la preþ subvenþionat a locuinþei de serviciu nu aveau obligaþia de a verifica realitatea menþiunilor cuprinse în înscrisurile depuse la dosar, ci doar existenþa acestora ºi întocmirea lor în forma cerutã de lege, aspecte ce rezultã din declaraþiile martorilor (...) (rãspunderea pentru realitatea menþiunilor cuprinse în declaraþia datã la notar revenea, exclusiv, inculpatului) care în plus, au arãtat cã, în cazul în care ar fi cunoscut cã înscrisurile sunt false nu ar fi recomandat încheierea contractului de vânzare cumpãrare", mai susþin judecãtorii instanþei supreme.

Instanþa a reþinut ºi cã Dobriþoiu a acþionat cu intenþie directã, "deoarece, prin depunerea la dosar a înscrisurilor care conþineau date necorespunzãtoare realitãþii (activitatea sa infracþionalã întrunind elementele constitutive ale infracþiunilor de fals în declaraþii ºi uz de fals pentru care în cursul cercetãrilor s-a dispus neînceperea urmãririi penale ca urmare a intervenirii prescripþiei rãspunderii penale), a prevãzut rezultatul socialmente periculos al faptelor sale care, în final, s-a concretizat în prejudicierea patrimoniului Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi obþinerea pentru sine a unui folos patrimonial, rezultat pe care l-a urmãrit".

Conform motivãrii, din probele administrate în cauzã rezultã cã Francisc Radici "a exercitat presiuni asupra cadrelor militare ce urmau sã achiziþioneze de pe piaþa liberã locuinþe de serviciu pentru a cumpãra apartament într-o anumitã zonã a Capitalei". Radici, care în 2004 era director general al Direcþiei Generale de Informaþii a Apãrãrii, a solicitat repartizarea unei locuinþe de serviciu cu patru camere din fondul de Ministerului Apãrãrii ºi i-ar fi cerut ofiþerului desemnat, în acel an, cu cumpãrarea de pe piaþa liberã a unor locuinþe de serviciu sã achiziþioneze un apartament în zona Parcului Ciºmigiu.

În documentul citat se precizeazã cã Ministerul Apãrãrii a achiziþionat cu 3,07 milioane de lei o locuinþã de patru camere, pe care o indicase Francisc Radici, acesta închiriind locuinþa ºi cumpãrând-o în 2006 cu 62.438 de lei. Instanþa menþioneazã cã generalul nu îndeplinea condiþiile prevãzute de lege pentru închirierea ºi apoi cumpãrarea acestei locuinþe.

"În condiþiile în care sunt îndeplinite cerinþele cumulative pentru angajarea rãspunderii civile a inculpatului, respectiv producerea prin infracþiune a unui prejudiciu, existenþa legãturii de cauzalitate între infracþiune ºi prejudiciu, caracterul cert al prejudiciului care nu a fost recuperat ºi manifestarea expresã a voinþei Ministerului Apãrãrii Naþionale de a fi despãgubit, inculpatul este þinut, în continuare, a rãspunde pentru repararea pagubei", se aratã în motivarea ICCJ.

De asemenea, instanþa a reþinut ºi cã Sergiu Tudor Medar, Constantin Nãstase, Ionel Vizitiu, Gheorghe Rotaru, Gheorghe Gonciaruc, Mihaela Matei ºi Corneliu Duþã au închiriat ºi ulterior au cumpãrat, în regim subvenþionat, o locuinþã de serviciu de la MApN, cu încãlcarea prevederilor legale.

Potrivit instanþei, "modul de comitere a infracþiunilor, mijloacele de folosire, importanþa valorilor sociale ocrotite, valoarea mare a prejudiciului cauzat Ministerului Apãrãrii Naþionale prin ieºirea din patrimoniul acestuia a locuinþelor de serviciu pe care inculpaþii le-au cumpãrat în regim subvenþionat prin depunerea la dosar a unor declaraþii pe proprie rãspundere în care au inserat date necorespunzãtoare adevãrului, referitoare la situaþia lor locativã, imprimã faptelor deduse judecãþii un grad ridicat de pericol social concret".

Însã, instanþa a apreiciat cã, în acest caz, scopul preventiv ºi educativ al pedepselor poate fi atins ºi "fãrã executarea acestora prin privare de libertate", pedepsele primite "constituind un avertisment pentru inculpaþi ºi o garanþie cã reeducarea lor poate avea loc ºi în condiþiile suspendãrii condiþionate".

"Datele ce caracterizeazã însã persoana inculpaþilor, vârsta acestora, rezultatele deosebite obþinute în cariera militarã, evidenþiate în înscrisurile depuse la dosar, nu în ultimul rând, perioada lungã de timp scursã de la data faptelor (2005 - 2006) la data sesizãrii instanþei de judecatã sunt aspecte ce justificã reþinerea în favoarea acestora a circumstanþelor atenuante judiciare prevãzute în art.75 alin.2 lit.b Cod penal cu consecinþa reducerii cuantumului pedepselor sub limita minimã prevãzutã de lege", susþin judecãtorii ICCJ.

Conform motivãrii, la stabilirea cuantumului pedepselor aplicate inculpaþilor au fost avute în vedere ºi lipsa antecedentelor penale ºi acordul manifestat de a presta o muncã neremuneratã în folosul comunitãþii.

În cazul lui Traian Pigui, care între 1999- 2005, a îndeplinit funcþia de ºef al Direcþiei Domenii ºi Infrastructuri din cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale, direcþie care asigura normele privind administrarea, repartizarea ºi folosirea locuinþelor în MApN ºi stabilea criteriile de repartizare, mãrire sau micºorarea numãrului de locuinþe în garnizoane, ºi care a fost achitat în dosar, instanþa reþine cã nu avea posibilitatea de a verifica situaþia locativã a cadrelor militare care solicitau locuinþe de serviciu. Conform judecãtorilor, direcþia a cãrui ºef era Pigui nu avea o evidenþã a "locuinþelor deþinute de cadrele militare care solicitau locuinþe de serviciu, o atare evidenþã, fiind þinutã de Garnizoana Bucureºti ºi de celelalte garnizoane din þarã".

"Prin urmare, acuzaþiile aduse inculpatului P.T. în sensul cã a aprobat, cu nerespectarea reglementãrilor legale în vigoare, rapoartele prin care inculpaþii S.F, N.C., R.F., M.S.T., R.G.ºi gl.bgd.(rez.) M.T. solicitau repartizarea locuinþelor de serviciu, determinându-i astfel pe membrii comisiei de auditare în vederea vânzãrii-care s-au aflat în eroare deoarece nu au cunoscut cã respectivele înscrisuri sunt false-sã întocmeascã rapoartele de audit prin care recomandau perfectarea cumpãrãrii în regim subvenþionat a locuinþelor de serviciu, nu sunt întemeiate. Inculpatul, primind rapoartele întocmite de inculpaþii S.F., N.C., R.G. ºi M.S.T. ºi constatând cã aveau calitatea de generali ºi cã cereau aprobarea de a li se repartiza locuinþe de serviciu, motivând cã le erau necesare, în mod corect, în opinia Înaltei Curþi a procedat la avizarea lor favorabilã", se menþioneazã în documentul citat.

Fostul ministru al Apãrãrii Corneliu Dobriþoiu ºi alþi zece generali ºi colonei, persoane care au deþinut funcþii de conducere în MApN la data faptelor, au fost trimiºi în judecatã de DNA, în septembrie 2013, pentru cumpãrarea unor locuinþe de serviciu, la un preþ subvenþionat, în baza unor declaraþii false.

În 23 martie, ÎCCJ a condamnat nouã persoane în acest caz, iar alte douã au fost achitate. De asemenea, judecãtorii audispus ca 11 inculpaþi din dosar sã plãteascã despãgubiri cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale. Decizia nu este definitivã.

Sursa