Un fizician reputat demonstreazã cã Nobelul pentru Fizicã din 2016 a fost acordat GREªIT

[Blade22]

Un teoretician a publicat o lucrare în care susþine cã premiul Nobel pentru fizicã din 2015 nu ar fi fost acordat deþinãtorului de drept.




În 2015, premiul Nobel pentru fizicã a fost acordat pentru ,,descoperirea oscilaþiilor neutrinilor prin intermediul cãrora este dovedit faptul cã neutrinii au masã''.

Raportul nu susþine cã deþinãtorii premiului nu îl meritau sau cã cercetarea a fost greºitã, fizicianul susþine cã modul în care comisia a interpretat descoperirea este greºit. Premiul a fost acordat pentru cercetarea neutrinilor, particule ,,fantomã' care apar în urma interacþiunii nucleare, precum cele din centrul Soarelui.

Acestea sunt descrise ca particule ,,fantomã'' deoarece rareori interacþioneazã cu materia. Singurul mod prin care cercetãtorii pot detecta prezenþa neutrinelor este prin interacþiunea lor cu forþele slabe subatomice ºi gravitaþia, prin utilizarea detectorilor precum Super-Kamiokande, detectorul de particule din Japonia sau Sudbury Netrino Observatory (SNO) din Canada.

Experþii au descoperit cã existã trei tipuri de neutrini - electronic, miuonic ºi taonic. Un neutrin poate deveni electronic sau taonic , acest proces este denumit oscilaþie. Detectorul Super-K, care poate detecta doar neutrinii miuonici generaþi de razele cosmice care lovesc atmosfera Pãmântului, a dezvãluit cã Pãmântul este lovit de mult mai mulþi neutrini la suprafaþa atmosferei decât în interiorul acesteia. Acest fenomen sugereazã cã neutrinii oscilau în timp ce pãtrundeau în atmosferã deoarece detectorul Super-K nu îi mai putea detecta.

Echipa a utilizat detectorului SNO în 2001 ºi 2002 pentru observarea neutrinmelectronilor din Soare. Una dintre tehnicile lor putea detecta doar neutrin electronii, iar o altã metodã putea detecta toate cele trei tipuri. Rezultatele au dovedit cã momentul în care neutrin electroni atingeau Pãmântul, doar 34% din ei rãmâneau neutrin electronii, ceea ce înseamnã cã pe parcurs îºi schimbau forma.

Comitelul Nobel a interpretat aceste rezultate ca fiind dovada cã neutrinii pot oscila în timp ce cãlãtoresc ºi în cele din urmã aceºtia au masã.

Fizicianul Alexei Smirnov din cadrul Institutului Max Planck pentru Fizicã Nuclearã din Germania susþine în lucrarea sa cã membrii comitetului au utilizat greºit cuvântul ,,oscilaþie''. Acesta crede cã echipa din Japonia a dovedit cu succes acþiunea oscilaþiei, dar echipa care a utilizat detectorul SNO a dovedit ce se petrece cu neutrinii de pe Soare, o schimbare mult mai subtilã.

Smirnov considerã cã neutrinii de pe Soare îºi schmbã tipul, dar nu prin intermediul oscilaþiilor, dupã cum au înþeles membrii comitetului Nobel.

Sursa: Science Alert


Casuta vocala @Blade
FREE