Mozilla ºi alte 85 de companii cer desecretizarea PRISM, Google cere mai multã transparenþ

[devilstrik]

Iscat la sfârºitul sãptãmânii trecute, scandalul PRISM a început sã genereze reacþii nu doar din partea celor implicaþi direct, care au reacþionat rapid, dar ºi a companiilor care vãd aceastã imixtiune în intimitatea utilizatorilor ca pe o ameninþare la adresa libertãþilor individuale ºi a dezvoltãrii mediului online.

Conform informaþiilor publicate vineri, programul de monitorizare PRISM se aflã în desfãºurare începând cu 2007. Pe lista companiilor private ale cãror servicii sunt supravegheate de FBI ºi NSA se numãrã Microsoft, Yahoo, Facebook, Google, Apple ºi AOL, sursele afirmând cã ºi Dropbox ar urma sã fie inclusã în curând. Companiile private care figureazã pe lista celor implicate în acest program au oferit declaraþii care neagã existenþa accesului direct la datele private ale utilizatorilor ºi afirmã cã toate colaborãrile cu autoritãþile au fost fãcute doar pe baza unor mandate.

Guvernul american a fost primul care a oferit o declaraþie oficialã, afirmând cã sistemul nu este destinat supravegherii cetãþenilor nord-americani ºi se desfãºoarã în limitele Patriot Act ºi Foreign Intelligence Surveillance Act, ceea ce, chiar dacã ar fi adevãrat, nu este mai puþin neliniºtitor pentru restul de 6,6 miliarde de persoane care nu locuiesc pe teritoriul Statelor Unite ºi pentru companiile pentru care un Internet liber este mediul propice pentru afaceri.

Un grup de 86 de companii a înaintat o scrisoare deschisã cãtre congresul nord-american, cerând încetarea utilizãrii acestui sistem de monitorizare, dezvãluirea tuturor detaliilor despre modul de funcþionare al acestuia ºi deschiderea unei anchete care sã dezvãluire cine ºi cum a folosit acest sistem. Iniþiatã de cãtre Mozilla Corporation, miºcarea Stop Watching Us cuprinde companii care desfãºoare activitãþi online, companii de software ºi organizaþii, pe lista acestora figurând nume cunoscute precum Electronic Frontier Foundation, Greenpeace, American Civil Liberties Union ºi faimosul forum 4chan.

Cele 86 de companii reclamã încãlcarea Constituþiei Statelor Unite, afirmând cã PRISM încalcã drepturile cetãþenilor la libera exprimare, la asocierea liberã la adãpostul anonimatului ºi la protecþia împotriva percheziþiilor abuzive.
Google, care a fost susþinutã imediat de cãtre Facebook, Microsoft ºi Twitter, a cerut pe de altã parte o transparenþã mai mare pentru toate mandatele care cer companiilor divulgarea de date personale. Cu excepþia Twitter, celelalte companii au fãcut parte din lista partenerilor PRISM ºi, chiar dacã aceastã colaborare se va dovedi mai puþin gravã decât se crede, imaginea publicã a celor implicaþi va avea mult de suferit. Conform cererii înainte cãtre FBI, Google cere dreptul de a publica informaþii mai bogate în cadrul cunoscutelor sale documente Transparency Report, care sã stipuleze numãrul de cereri, numãrul de persoane afectate, natura cererilor si natura datelor pe care Google este obligatã sã le punã la dispoziþia autoritãþilor.

În afara acestor douã iniþiative separate, ºi opt senatori din cadrul Congresului Statelor Unite au înaintat cereri de modificare a legislaþiei, cerând pârghii prin care biroul procurorului federal general sã poatã fi obligat sã facã publice informaþiile culese de Foreign Intelligence Surveillance Court.