Bancuri

[goguletz BIRGAOANU]

Casierul sinagogii rãmãsese fãrã nici un bãnuþ cu care sã ajute pãtura sãracã. Nici în cutia de ajutorare a sãracilor nu se mai introduseserã de mult bãnuþi. A doua zi dimineaþ,a puse pe uºa sinagogii o înºtiinþare:
- O femeie cãsãtoritã din cartier are o legãturã cu un bãrbat necãsãtorit. Dacã pânã mâine dimineaþã nu apare o bancnotã de 100$ în cutia sãracilor, voi fi nevoit sã-i dezvãlui numele.
A doua zi a gãsit în cutia sãracilor 30 de bancnote de 100$, plus una de 50$, cu un bilet ataºat: “Amânã pânã mâine, ca sã fac rost de bani!”

[goguletz BIRGAOANU]

Iþic ºi ªtrul se întâlnesc la azilul de bãtrâni.
- Mã Iþic, ce cauþi tu aici? Eu auzisem cã i-ai lãsat aºa de mulþi bani lu’ fi-tu, cã te-a bãgat la azilul ãla de lux, ce cauþi aici, la azilul ãsta de stat?
- Mã ªtrul, am cerut sã fiu mutat aici.
- Dar de ce? Nu era mai bine acolo?
- Nu, mã, nu mã simþeam bine.
- Dar ce s-a întâmplat? Doctorii nu te tratau bine?
- Ah, nu mã puteam plânge.
- Atunci, asistentele nu erau suficient de atente?
- Nu mã puteam plânge.
- Femeile de serviciu, portarii, se purtau urât cu bãtrânii?
- Nu, nu mã puteam plânge.
- Camera ta nu era suficient de mare, de curatã, nu te lãsau pe afarã?
- Nu mã puteam plânge.
- Pãi, dacã-þi era atât de bine acolo, de ce ai venit aici?
- Aici mã pot plânge.

[goguletz BIRGAOANU]

Efraim cu Moºe s-au dus la oraº, unde au fãcut-o latã: au mâncat la restaurantele necuºer, s-au destrãbãlat cu târfe. La întoarcere, un "binevoitor" i-a turnat la rabin, care i-a pedepsit: opt zile sã umble cu boabe de fasole în pantofi.
A patra zi a pedepsei, cei doi se întâlnesc pe uliþele satului; în timp ce Efraim ºchiopãta rãu de tot, Moºe umbla, de parcã nimic nu s-ar fi întâmplat.
- Ce faci, Moºe, doar nu ai îndrãznit sã nu respecþi ordinul rabinului?
- Sigurã cã îl respect, dar el nu ne-a interzis sã fierbem fasolea!

[goguletz BIRGAOANU]

Frumoasa Rebeca are un amant, David. Într-o zi îi telefoneazã:
- Soþul meu trebuie sã plece disearã de acasã; sã fii la ora 9 în faþa casei. Dacã într-adevãr a plecat, voi arunca pe fereastrã o monedã de 10 shekeli ºi vei putea sã urci.
Seara, David se înfiinþeazã la postul sãu, moneda este aruncatã, iar Rebeca se întinde languros pe pat, aºteptându-l. Trec 5 minute, 10, 20… Ea începe sã se enerveze, când - în sfârºit - se deschide uºa ºi intrã David.
- Ce s-a întâmplat? Spune ea, n-ai auzit moneda cãzând?
- Ba da, dar în întuneric nu am-putut-o gãsi…

[goguletz BIRGAOANU]

Pe vreamea lui Brejnev, pe o stradã lãturalnicã din Moscova, opreºte o Volgã neagrã din care este aruncat un individ, apoi pleacã în vitezã. Iþic, care tocmai trecea pe acolo, se uitã la tipul cãzut ºi îl recunoaºte pe ªtrul, care era batut mar.
- Mãi ªtrul, da' ce-ai pãþit, mãi?
- Nu ºtiu nimic, n-am vãzut nimic.
- Nu mã cunoºti? Eu sînt Iþic, prietenul tãu încã de la grãdiniþã.
- Nu ºtiu, nu cunosc.
- Mãi ªtrul, nu ºtii cã noi am fost colegi de bancã la ºcoala, ne-am însurat în aceeaºi zi, am avut prãvãlii pe aceeaºi stradã.
- Nu ºtiu, n-am vãzut, n-am auzit.
- Mãi ªtrul, eu sînt Iþic, colegul tãu de suferinþã la Auschwitz.
- Eee... ce vremuri!

[goguletz BIRGAOANU]

ªtrul, soldat în armata israelianã. Într-o zi, se prezintã la comandant ºi-i predã un tanc inamic în perfectã stare de funcþionare... Ce mai capturã, primeºte o sãptãmînã de concediu ca recompensã. Douã zile dupã concediu, se prezintã iar la comandant cu un nou tanc în stare ºi mai bunã... Comandantul, mirat, îi zice:
- Mãi ªtrul, îþi dau concediul, dar trebuie sã-mi spui cum ai fãcut...
- Pãi, simplu. M-am dus la linia de demarcaþie ºi am strigat:
- Ahmed, vrei concediu?
- Da.
- Atunci hai sã facem schimb de tancuri...

[goguletz BIRGAOANU]

Era odatã un grec, Onassis îl chema, se spune cã era cel mai bogat om din lume. Ajunge el într-o searã la New York, ia o camerã la un mare hotel ºi adoarme. Se trezeºte la prînz ºi, neavînd ce face, se duce la bar, ia o cafeluþã ºi începe s-o bea. Atunci se apropie de el un evreu:
- Domnule Onassis! Dv. mã puteþi face un om bogat, fãrã a investi nici mãcar un singur cent!
Onassis nu spune nici da, nici nu, ci continuã sã-ºi bea cafeluþa.
- Domnule Onassis! continuã evreul, eu sînt un mãrunt afacerist. Acum trebuie sã mã întîlnesc cu un partener de afaceri. Tot ceea ce trebuie sã faceþi este sã vã adresaþi mie ºi sã-mi spuneþi: Bunã ziua! Partenerul meu va vedea cã marele Onassis mã cunoaºte, aceasta va fi cea mai bunã recomandaþie pentru mine, el va accepta sã facã afacerea ºi eu voi fi un om bogat, fãrã ca dv. sã fi investit nici mãcar un singur cent!
Onassis nu spune nici da, nici nu, ci continuã sã-ºi bea cafeluþa. Dar, într-adevãr, vede cã vine cineva, începe sã vorbeascã cu evreul... Cînd trec prin faþa lui, se adreseazã Onassis evreului ºi-i spune:
- Bunã ziua!
La care evreul se întoarce ºi spune:
- Mãi Onassis! De cîte ori sã-þi spun sã nu mã deranjezi cînd fac afaceri?

[goguletz BIRGAOANU]

ªtrulstã în colþ la Magheru. Trece Iþic ºi-l întreabã:
- Ce faci aici, ªtrul?
- Aºtept sã vinã americanii...
- Eºti nebun? În '44 tot aici stãteai ºi ziceai cã aºtepþi sã vinã ruºii...
- Ei ºi ce, n-au venit?

[goguletz BIRGAOANU]

Tatãl lui ªtrul e evreu ºi mamã-sa þigancã. Într-o zi, vine ªtrul la mamã-sa ºi zice:
- Mamã, eu sînt mai mult evreu sau mai mult þigan?
- Nu ºtiu, ªtrul, zise mama. Du-te ºi întreabã-l pe taicã-tãu!
- Unde-i tata?
- În sufragerie, îºi cautã moneda de 100 de lei pe care a pierdut-o ieri!
Se duce ªtrul la tatã-sãu ºi îl întreabã:
- Tatã, poate poþi tu sã-mi dai un rãspuns la întrebarea asta, eu sînt mai mult evreu sau mai mult þigan?
- Nu ºtiu, dar de ce întrebi?
- Un bãiat care locuieºte cu noi pe stradã îºi vinde bicicleta, iar eu nu ºtiu ce sã fac, sã încerc sã mã tocmesc sau sã aºtept pînã la noapte ºi sã i-o fur...

[goguletz BIRGAOANU]

Se duce ªtrul la rabin ºi îi spune:
- Rabi, s-a întîmplat ceva îngrozitor. S-au deschis douã supermarket-uri lîngã magazinaºul meu. Unul la stînga ºi unul la dreapta. Ce aº putea face?
- Nici o problemã, zice rabinul, scrie cu litere mari pe uºa magazinului tãu "Intrare"!

[goguletz BIRGAOANU]

- Mã, Gheorghe, ce-i cu taurul tãu, ãla care nu mai avea putere?
- Îi bine, mã, i-o dat veterinaru’ tablete ºi acuma îºi face treaba.
- ªi cum le zice la tabletele alea, mã?
- Nu ºtiu, mã, cum le zice, darã au gust mentolat.

[goguletz BIRGAOANU]

Ion: Mã Gheo, asearã aproape cã l-am vãzut pe tatã’tãu.
Gheo: Doamne feri, d’apãi ce vorbã-i asta, mã Ioane? Ori l-ai vãzut, ori nu l-ai vãzut; cum îi asta cã aproape cã l-ai vãzut?
Ion: Pai mã, tatã’tãu nu lucra în gara la Dej?
Gheo: Ba da.
Ion: ªi în echipa lui nu au salopete de alea galbene, cu numere pe ele?
Gheo: Ba da.
Ion: ªi tatã’tãu nu are numãru’ 55?
Gheo: Ba da.
Ion: No, apãi d’aia zic, io l-am vãzut pe ãla cu numãru’ 54.

[goguletz BIRGAOANU]

De ce te plângi, bade Gheorghe?
- Domnu' doftor, 'nainte, când mã uitam la o muiere, gata eram. Amu, pot sã mã uit ºi-o sãptãmânã...
- Bade dragã, eu sunt doctor de ochi. Matale trebuie sã mergi la alt specialist.
- Ba! Eu crez cã la ochi îi baiu...

[goguletz BIRGAOANU]

Doi ciobani:
- Gheorghe, am gãsit o modalitate ca sã nu-þi mai miroasã urât ciorapii!
- Care, mã?
- Nu-i mai porþi!

[goguletz BIRGAOANU]

Trebuie sã mergem în Italia, îi spune Gheorghe lui Ion.
- De ce, mã Gheorghe?
- Pãi acolo serveºti micul dejun, dupã care faci sex toatã dimineaþa. La prânz, o masã bogatã, câteva sticle cu vin ºi iar sex toatã dupã-amiaza, apoi o cinã uºoarã, cu ºampanie ºi toate cele ºi iar sex toatã noaptea.
- Bã, eºti nebun, e beton, de unde ºtii tu toate astea?
- Mi-a spus sorã-mea!

[goguletz BIRGAOANU]

Mãi Gheorghe, dã-mi împrumut un kil de pãlincã pânã ce-oi face-o pe-a me.
- Ia, mãi Ioane, cã doar suntem pretini.
Ion, dupã douã zile:
- Mãi Gheorghe, mai dã-mi un kil de pãlincã, mã, cã n-am reuºit s-o fac pe-a me.
Gheorghe:
- Ia, mã Ioane, c-o s-o faci azi, mâne ºi tu.
Dupã o sãptamânã, venea Ion spre poarta lui Gheorghe care era la masã cu Mãria lui.
Gheorghe îi zice lu’ nevasta-sa:
- Tu, Mãrie, dacã vine la noi, zi-i cã nu-s acasã (ºi se bagã sub pat).
Vine Ion ºi zice:
- Ziua bunã, Mãrie !
- Ziua bunã, Ioane.
- Apãi, Gheorghe une-i ?
- Nu-i acasã, zice ea.
- No, eu am vinit cu ale douã chile de pãlincã ºi cu încã o jumate sã ne cinstim ca-ntre pretini din pãlinca nouã.
Dacã Gheorghe nu-i aci, ne-om cinsti doar noi.
Se cinstesc, se-ncalzesc, se suie-n pat ºi s-apucã de treabã.
Gheorghe de sub pat aude, simte oarece ºi cugetã adânc:
Mama ei de treabã! Ce sã fac?! Puºcã am, cartuºe am… dar nu-s acasã!

[goguletz BIRGAOANU]

Ion vede pe Gheo ducând un cal de cãpãstru.
- Mã Gheo, da' unde duci calu'?
- La veterinar.
- Au ce are, mã? Nu mâncã?
- Ba mâncã.
- Darã nu-i ºchiop?
- Nu-i ºchiop.
- O fi beteag?
- Ba nu-i beteag.
- Apãi atunci de ce-l duci la veterinar?
- Apãi dacã-i al lui...

[xDanny.]

goguletz BIRGAOANU wrote:

Ion vede pe Gheo ducând un cal de cãpãstru. - Mã Gheo, da' unde duci calu'? - La veterinar. - Au ce are, mã? Nu mâncã? - Ba mâncã. - Darã nu-i ºchiop? - Nu-i ºchiop. - O fi beteag? - Ba nu-i beteag. - Apãi atunci de ce-l duci la veterinar? - Apãi dacã-i al lui...

interesant interesant

[goguletz BIRGAOANU]

Mã Ioane, eu tot vãd la TV ºi ascult la radio de bursã. Ce e aia bursã?
- Pãi, mã Gheo, e cam greu de explicat dar, uite îþi dau un exemplu. Tu îþi cumperi o gãinã care îþi face niºte ouã. Din ouãle alea ies alte gãini care ºi alea fac ouã. ªi din ouãle alea ies alte gãini care ºi ele fac ouã. ªi tot aºe pânã la un moment dat tu ai câteva sute de capete de gãini. No, ºi-atunci numa cã vine o apã mare ºi învolburatã ºi îþi ia toate gãinile ºi le îneacã. ª-apãi atunci tu imediat te gândeºti… mama mã-sii de afacere, raþe trebuia sã cumpãr!

[goguletz BIRGAOANU]

Ion ºi Gheorghe la cârciumã:
- Mã Ioane, tu ºtii care-i diferenþa dintre o femeie ºi o vacã?
- Habar n-am, mã Gheo'.
- No, da' nici tu nu prea eºti pretenþios.

[goguletz BIRGAOANU]

Ce-i cu vânãtaia aia la ochi, Gheorghe?
- Ce sã fie, m-am îmbãtat ieri tare de tot...
- ªi ai cãzut?
- Nu, nu, a venit nevastã-mea la bar dupã mine...
- Aºa, ºi ce legãturã are asta cu vânãtaia?
- Pãi are, cã i-am cerut numãrul de telefon!

[goguletz BIRGAOANU]

Un pilot, un marinar ºi Badea Gheorghe stãteau de vorbã. Pilotul spune:
- Eu, cînd aterizez, îmi sun nevasta ºi o avertizez cã am ajuns. Sã nu am probleme!
Marinarul la fel:
- Cînd a acosteazã nava, dau telefon acasã, sã nu am neplãceri!
Badea Gheorghe tãcea. Amîndoi au sãrit pe el cu întrebãrile:
- Cum, tu nu faci la fel, ca sã nu ai probleme?
La care el zice:
- Nu, eu sun la uºã ºi mã duc la geam! N-a scãpat nici unul pînã acum!

[goguletz BIRGAOANU]

În tramvai, Badea Gheorghe calcã o doamnã pe picior. Aceasta, indignatã, zice:
- Animalule!
La care badea zice:
- Te pomeneºti cã tu oi fi plantã...

[SylvyuGoogle]

Tocmai ce-am fost amendat, pentru vitezã.
Acum, am mai multe puncte decat Steaua...

[SeaGer]

- Profa de limba romana mi-a pus un doi.
- De ce?
- La compunerea “Cum am petrecut vara” am scris: Multumesc, bine!

[Noblesse]

+1 SeaGer .

[Paul19cris]

- Buna, o shaorma va rog.
- In 2 minute.. ceapa sau castraveti sa pun?
- Da, dar fara sapun, va rog.

[Paul19cris]

Vine un francez la o profesoara româncã:
-Auzi, aici în România de ce toti oamenii spun ãhã?
-Pãi, staþi sã va explic, cei culþi spun DA, iar cei proºti spun ÃHÃ.
-Deci, sã înþeleg cã voi sunteti cultã, nu?
-Ãhã.

[MafiosX]

Se duce un tanar la farmacie si zic:
-Dati-mi va rog un test de sarcina
-De care sa fie?
-Negativ daca se poate!

[IonutCs.]

Mama lui Bula statea de vorba la cofetarie cu doua vecine. Subiectul: cat de mult castiga copiii lor.
Prima:
- Vasile, baiatul meu, a ajuns mare chirurg si are atat de multi bani incat a facut cadou o masina unui prieten de-al lui.
A doua:
- Gheorghita al meu a ajuns mare avocat si are atatia bani incat a facut cadou un apartament unui prieten de-al lui.
Mama lui Bula:
- Bula al meu n-a invatat nimic, nu s-a ales nimic de el, e somer si se drogheaza. Si, colac peste pupaza, e si ***. Norocul lui ca are doi amanti, unul doctor si unul avocat, care i-au facut cadou o casa si o masina.

[goguletz BIRGAOANU]

Soþia mea gãteºte excelent, niciodatã n-o doare capul, se uitã la fotbal cu mine, mergem la pescuit…
- La voi, poponarii, nimic nu e ca la oamenii normali!

[GabrielDrunk]

Ora de biologie, Bulã ascultã cu ochii pierduþi lecþia profesoarei:
- Corpul omenesc are în mod normal, în jur de 37 de grade celsius, sãlbãticiunile au în jur de 39 de grade, iar pãsãrile chiar 42… Bulã, mã asculþi? Repetã ce-am zis!
- Omul are în jur de 37 de grade Celsius, când devine sãlbatic are 39 de grade, iar când vede o pãsãricã are chiar 42!

[Himera]

IonutCs. wrote:

Mama lui Bula statea de vorba la cofetarie cu doua vecine. Subiectul: cat de mult castiga copiii lor. Prima: - Vasile, baiatul meu, a ajuns mare chirurg si are atat de multi bani incat a facut cadou o masina unui prieten de-al lui. A doua: - Gheorghita al meu a ajuns mare avocat si are atatia bani incat a facut cadou un apartament unui prieten de-al lui. Mama lui Bula: - Bula al meu n-a invatat nimic, nu s-a ales nimic de el, e somer si se drogheaza. Si, colac peste pupaza, e si ***. Norocul lui ca are doi amanti, unul doctor si unul avocat, care i-au facut cadou o casa si o masina.

foarte tare !

[Narcis25]

Maria culege cireºe, cocoþatã în pom, vine Ion ºi îi ia scara:
- Ei, Mãrie, ia acuma sã-mi zici tu mie cu ce te dai tu jos?
Maria roºind:
- Ei, mã Ioane, cu Deo-Intim!

[ReBoRn21]

-Care e diferenta dintre un bec si o blonda ?

-Becul se arde doar o data